Bolivia News

Would you like to access news/blog content published by sources located in Bolivia?

Code example

# If you'd like to do a POST request then call endpoint:
http://localhost:8070/api/v1/article/getArticles
Body:
            
            {
    "sourceLocationUri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Bolivia",
    "resultType": "articles",
    "apiKey": "API_KEY"
}
        
# If you'd like instead to do a GET request then call:
http://localhost:8070/api/v1/article/getArticles?sourceLocationUri=http%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fwiki%2FBolivia&resultType=articles&apiKey=API_KEY

Example of JSON response

Below is an example JSON object that you would receive as the result of the request. You can retrieve also additional properties such as concepts, categories, source details, etc. by specifying additional parameters in the request as described on the documentation page.

            
            {
  "articles": {
    "results": [
      {
        "uri": "7094542910",
        "lang": "ron",
        "isDuplicate": false,
        "date": "2022-06-28",
        "time": "08:41:00",
        "dateTime": "2022-06-28T08:41:00Z",
        "dateTimePub": "2022-06-28T08:40:00Z",
        "dataType": "news",
        "sim": 0.7921568751335144,
        "url": "https://www.hotnews.ro/stiri-politic-25648273-aur-anunta-strans-peste-2-milioane-semnaturi-pentru-demiterea-presedintelui-klaus-iohannis.htm",
        "title": "​AUR anunţă că a strâns peste 2 milioane de semnături pentru demiterea preşedintelui Klaus Iohannis",
        "body": "Preşedintele AUR, George Simion a anunţat, marţi, într-o conferinţă, că a strâns peste 2 milioane de semnături pentru demiterea preşedintelui Klaus Iohannis. Cutiile cu semnături le-a depus în sala de plen unde se desfășoară şedinţa plenului comun a Camerei Deputaților și Senatului.\n\n\"Românii nu-l mai vor pe Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte. Această campanie de demitere a preşedintelui Klaus Iohannis s-a bucurat de o largă susţinere pe străzile localităţilor din ţară. Din păcate, avem o majoritate ticăloasă aici, în Parlament, care refuză să iniţieze şi să ducă la bun sfârşit voinţa românilor de a-i curma mandatul lui Klaus Iohannis. Avem 2 milioane de semnături strânse în toate judeţele ţării şi strânse şi de către românii din diaspora\", a declarat Simion, la Parlament.\n\nLiderul AUR însoțit de parlamentari şi de simpatizanţi au prezentat presei cutiile cu semnături apoi le-a depus în sala de plen unde se desfășoară ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.",
        "source": {
          "uri": "hotnews.ro",
          "dataType": "news",
          "title": "HotNews.ro"
        },
        "authors": [],
        "concepts": [
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Klaus_Iohannis",
            "type": "person",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "Klaus Iohannis"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Gold",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Gold"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Chamber_of_Deputies_(Romania)",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Chamber of Deputies (Romania)"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Senate_of_Romania",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Senate of Romania"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Parliament",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Parliament"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Diaspora",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Diaspora"
            }
          }
        ],
        "categories": [],
        "image": "https://media.hotnews.ro/media_server1/image-2022-02-9-25357743-0-george-simion-presedinte-aur.jpeg",
        "eventUri": "ron-192271",
        "sentiment": null,
        "wgt": 394101660,
        "relevance": 1
      },
      {
        "uri": "7094531581",
        "lang": "ron",
        "isDuplicate": false,
        "date": "2022-06-28",
        "time": "08:31:00",
        "dateTime": "2022-06-28T08:31:00Z",
        "dateTimePub": "2022-06-28T08:26:00Z",
        "dataType": "news",
        "sim": 0.7568627595901489,
        "url": "https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25648220-primele-avertizari-canciula-din-acest-pentru-toata-tara-temperaturi-pana-37-38-grade-celsius.htm",
        "title": "Primele avertizări de canciulă din acest an, pentru toată țara: Temperaturi de până la 37 - 38 de grade Celsius",
        "body": "Urmează trei zile de caniculă în toată țara. Meteorologii au emis o avertizare cod portocaliu de caniculă pentru nouă judeţe din vestul, nordul - vestul şi centrul ţării şi o atenţionare cod galben pentru restul ţării, pentru zilele de miercuri, joi şi vineri.\n\nPotrivit Administrației Naționale de Meteorologie, pe parcursul celor trei zile valul de căldură va fi persistent în vestul, nord-vestul şi local în centrul țării, iar temperaturile se vor apropia de valorile maxime extreme ale perioadei. Se vor înregistra frecvent valori de 37 - 38 de grade, iar disconfortul termic va fi accentuat.\n\nJudeţele ce se vor afla sub cod portocaliu sunt: Timiş, Arad, Bihor, Cluj, Sălaj, Mureş, Bistriţa - Năsăud, Maramureş şi Satu Mare.\n\nÎn restul ţării, în intervalul menţionat, valul de căldură se va extinde şi se va intensifica în toate regiunile.\n\nTemperaturile maxime vor fi cuprinse în general între 33 şi 37 de grade. Disconfortul termic va fi ridicat în zonele de câmpie şi de podiş, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi, spun meteorologii.\n\nConform prognozei speciale pentru Capitală, în intervalul marți, ora 10.30 - miercuri, ora 9.00, vremea va fi călduroasă, iar temperatura maximă va fi de 31-32 de grade. Cerul va fi variabil, iar trecător vor fi posibile ploi slabe.\n\nÎn intervalul miercuri, ora 9.00 - vineri, ora 21.00, vremea va fi caniculară, iar disconfortul termic ridicat. Indicele temperatură umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.\n\nVor fi temperaturi maxime de 34-36 de grade şi minime de 18-21 de grade. Probabilitatea pentru manifestări specifice instabilităţii atmosferice va fi mai ridicată în după-amiaza zilei de vineri (1 iulie).",
        "source": {
          "uri": "hotnews.ro",
          "dataType": "news",
          "title": "HotNews.ro"
        },
        "authors": [],
        "concepts": [
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Heat_wave",
            "type": "wiki",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "Heat wave"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Heat",
            "type": "wiki",
            "score": 4,
            "label": {
              "eng": "Heat"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Maramureș",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Maramureș"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Plain",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Plain"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Temperature",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Temperature"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Arad,_Romania",
            "type": "loc",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Arad, Romania"
            },
            "location": null
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Bihor_County",
            "type": "loc",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Bihor County"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "Bihor County"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "Romania"
                }
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Bistrița",
            "type": "loc",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Bistrița"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "Bistrița"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "Romania"
                }
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca",
            "type": "loc",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Cluj-Napoca"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "Cluj-Napoca"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "Romania"
                }
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Năsăud",
            "type": "loc",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Năsăud"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "Năsăud"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "Romania"
                }
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Sălaj_County",
            "type": "loc",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Sălaj County"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "Sălaj County"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "Romania"
                }
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Satu_Mare",
            "type": "loc",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Satu Mare"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "Satu Mare"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "Romania"
                }
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Humidity",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Humidity"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Rain",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Rain"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Bucharest",
            "type": "loc",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Bucharest"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "Bucharest"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "Romania"
                }
              }
            }
          }
        ],
        "categories": [],
        "image": "https://media.hotnews.ro/media_server1/image-2021-12-23-25260896-0-canicula.jpg",
        "eventUri": "ron-192262",
        "sentiment": null,
        "wgt": 394101060,
        "relevance": 1
      },
      {
        "uri": "7094521323",
        "lang": "spa",
        "isDuplicate": false,
        "date": "2022-06-28",
        "time": "08:22:00",
        "dateTime": "2022-06-28T08:22:00Z",
        "dateTimePub": "2022-06-28T08:22:00Z",
        "dataType": "news",
        "sim": 0,
        "url": "https://www.la-razon.com/voces/2022/06/28/karol-g-bad-bunny-o-backstreet-boys-analizan-nuevos-shows/",
        "title": "¿Karol G, Bad Bunny o Backstreet Boys? Analizan nuevos shows - La Razón | Noticias de Bolivia y el Mundo",
        "body": "Romeo Santos, Karol G, Ricardo Arjona, Backstreet Boys y Bad Bunny son los artistas que aparecieron en un video de expectativa que la productora ShowTime mostró antes del inicio del concierto de Wisin & Yandel. Su propósito: tantear a los presentes.\n\nLuego del éxito que ShowTime tuvo con la presentación del dúo de reggaetón en el estadio Hernando Siles, el pasado domingo 26 de junio, los organizadores ya piensan en su próximo espectáculo en La Paz para este año.\n\n\"La posibilidad está abierta. Hemos lanzado esta expectativa para ver la reacción de la gente y saber si realmente les interesa. Por ejemplo, nos sorprendió bastante cuando se mostró a Bad Bunny. Esto nos da una idea, porque estos artistas implican una inversión fuerte y en la que se arriesga bastante\", afirmó a LA RAZÓN el gerente general del ShowTime, Rodrigo Santander.\n\nAsimismo, la evaluación de la empresa de espectáculos respecto del concierto de Wisin & Yandel es buena. \"Es un cúmulo de resultados. Hubo contratiempos, sí. En el tema de la organización, en cuanto a entradas y filas, es también una prueba para un siguiente evento, porque hubo falencias, no lo vamos a negar; pero haciendo un análisis, viendo el Siles repleto de gente, tenemos un resultado positivo\", agregó Santander.\n\nDe acuerdo con una primera valoración, casi 25.000 personas asistieron al show en La Paz. Esto, teniendo en cuenta que en preventa se dosificó 15.000 entradas, que fueron agotadas y después, se dispuso de 10.000 localidades más. \"Estábamos espectando 25.000 personas. No se llegó a ese número, aunque el conteo lo haremos estos días para tener el dato oficial, pero estamos hablando de 24.000 personas, que sumadas a productores y los trabajadores, podemos hablar de casi 25.000\", detalló el organizador.\n\nEn febrero de este año, Show- Time realizó una actividad precarnavalera en el Teatro al Aire Libre y que contó con Jambao, Kumbia Kings y Ángela Leiva, que también colmó sus expectativas.\n\nLa idea era hacer dos eventos de gran magnitud en La Paz. No obstante, ya que los resultados fueron favorables, la productora realizará un nuevo concierto para el segundo semestre,\n\n\"Queremos hacer un evento de similares características para que la gente confíe en ShowTime. Ganar la credibilidad y la confianza de la gente es lo principal\", dijo Santander respecto de la cancelación de shows y/o estafa de organizadores de conciertos.\n\nANÁLISIS.\n\nConsultado sobre cómo se definirá la elección del próximo artista, el organizador explicó que cuentan con varias herramientas para ello.\n\n\"Tomamos la modalidad de percepción del público en conciertos, que también la hicimos antes, y sumado a esto, hacemos sondeo de opinión y vemos tendencias del artista en el medio\". ShowTime tiene también una base de datos de personas que asisten a eventos a quienes se les envía preguntas por correo o mensajes. A través de una estadística, determinan si es positivo.\n\n\"Ahorita, con más de 20.000 personas, se podría decir que nos faltaría convencer a la otra mitad para asegurar un evento, pero sí. La idea es, -- si se puede -- traer a por lo menos dos de los mencionados\", sostuvo Santander.",
        "source": {
          "uri": "la-razon.com",
          "dataType": "news",
          "title": "La Razón | Noticias de Bolivia y el Mundo"
        },
        "authors": [],
        "concepts": [
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Bad_Bunny",
            "type": "wiki",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "Bad Bunny"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Wisin_&_Yandel",
            "type": "wiki",
            "score": 4,
            "label": {
              "eng": "Wisin & Yandel"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/La_Paz",
            "type": "loc",
            "score": 4,
            "label": {
              "eng": "La Paz"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "La Paz"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "Bolivia"
                }
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Karol_G",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Karol G"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Ricardo_Arjona",
            "type": "person",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Ricardo Arjona"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Estadio_Hernando_Siles",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Estadio Hernando Siles"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Reggaeton",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Reggaeton"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Romeo_Santos",
            "type": "person",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Romeo Santos"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Backstreet_Boys",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Backstreet Boys"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Santander,_Spain",
            "type": "loc",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Santander, Spain"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "Santander, Spain"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "Spain"
                }
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Record_producer",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Record producer"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Los_Angeles",
            "type": "loc",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Los Angeles"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "Los Angeles"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "United States"
                }
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://es.wikipedia.org/wiki/Ángela_Leiva",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Ángela Leiva"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Kumbia_Kings",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Kumbia Kings"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Artist",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Artist"
            }
          }
        ],
        "categories": [
          {
            "uri": "news/Arts_and_Entertainment",
            "label": "news/Arts and Entertainment",
            "wgt": 51
          }
        ],
        "image": "https://www.la-razon.com/wp-content/uploads/2022/06/28/04/00-400x300.jpg",
        "eventUri": null,
        "sentiment": null,
        "wgt": 394100520,
        "relevance": 1
      },
      {
        "uri": "7094521325",
        "lang": "spa",
        "isDuplicate": false,
        "date": "2022-06-28",
        "time": "08:22:00",
        "dateTime": "2022-06-28T08:22:00Z",
        "dateTimePub": "2022-06-28T08:22:00Z",
        "dataType": "news",
        "sim": 0,
        "url": "https://www.la-razon.com/voces/2022/06/28/un-alivio-para-los-contribuyentes/",
        "title": "Un alivio para los contribuyentes - La Razón | Noticias de Bolivia y el Mundo",
        "body": "Más de una vez, algunos analistas se refieren a Bolivia como un \"infierno tributario\", \"terrorismo tributario\", \"Bolivia: el infierno fiscal\", \"los infiernos fiscales\", entre otras denominaciones utilizadas para definir a nuestro país como el peor escenario para tributar en Latinoamérica. Uno de los motivos de estas afirmaciones puede estar en lo gravoso y riguroso de las multas.\n\nBajo esta premisa, es necesario plantearnos la siguiente interrogante: ¿será realmente la multa un agravante infernal que incrementa las acreencias impidiendo su pago?\n\nDe la revisión a la normativa comparada a nivel Latinoamérica, se tiene que cada jurisdicción ha establecido distintas sanciones ante la omisión de pago del impuesto, que va desde el 50% hasta el 500%. Así, por ejemplo, países como Argentina y Uruguay sancionan dicha contravención con un máximo del 300% y 500%, respectivamente; es decir, hasta cinco veces el valor del tributo omitido, tomando en cuenta el grado de agravante como la continuidad y reincidencia, entre otras circunstancias.\n\nEn el sistema tributario boliviano, actualmente la sanción por omisión de pago llega al 100% del tributo omitido actualizado; sin embargo, el contribuyente puede beneficiarse primero del \"arrepentimiento eficaz\", figura legal que permite una extinción de la multa en su totalidad, y además de una rebaja de la sanción que alcanza al 80%, 60% y 40%, según la oportunidad de pago.\n\nEl arrepentimiento eficaz y reducción de la sanción no son figuras nuevas o de incorporación reciente, fueron introducidas en nuestro ordenamiento jurídico desde la promulgación del Código Tributario Boliviano(CTB) en 2003; la primera consistía en pagar la deuda tributaria sin sanción, si el pago se lo realizaba antes de cualquier actuación de la administración tributaria; sin embargo, considerando que el contribuyente no tenía conocimiento de las actuaciones del ente fiscal, en los hechos no resultaba beneficiado.\n\nEs con la promulgación de la Ley 812 que modifica el CTB, que se extingue la sanción cuando el contribuyente paga la deuda tributaria hasta el día 10 de notificado el actuado de la administración tributaria (vista de cargo o el auto inicial), dando la posibilidad de que el sujeto pasivo conozca las observaciones y la deuda tributaria preliminar, a fin de que presente descargos o pague sus adeudos tributarios sin multas.\n\nCon la reducción de sanción por omisión de pago, como su nombre lo señala, ésta es disminuida en tres etapas, en el orden del 80%, 60% y 40%; por tanto, no es correcto suponer que de un momento a otro la deuda tributaria se duplica producto de la imposición de esta sanción, siendo que para llegar a esa situación el contribuyente conoció de las alternativas que la norma le otorga para cumplir con el pago de su obligación tributaria.\n\nDe prosperar la propuesta de norma que está siendo tratada en el Legislativo, la sanción por omisión de pago alcanzaría a un máximo de 60% y la ampliación del plazo del arrepentimiento eficaz, aumentaría de 10 a 20 días. Ello sin duda, aliviará la carga de los contribuyentes dándoles la posibilidad de beneficiarse de la citada rebaja incluso en ejecución tributaria, permitiéndoles a su vez honrar sus deudas tributarias independientemente a la etapa en la que se encuentren.\n\nPor todo lo expuesto, contrariamente a otros Estados, donde se toman medidas drásticas de sanción para el contribuyente, en Bolivia se pretende flexibilizar el régimen sancionatorio facilitando el cumplimiento de las obligaciones tributarias, en razón de los principios de legalidad, tipicidad y proporcionalidad, como rectores, quedando en evidencia que no existe el supuesto agravante infernal expresado precedentemente.",
        "source": {
          "uri": "la-razon.com",
          "dataType": "news",
          "title": "La Razón | Noticias de Bolivia y el Mundo"
        },
        "authors": [],
        "concepts": [
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Tribute",
            "type": "wiki",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "Tribute"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Hell",
            "type": "wiki",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "Hell"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Latin_America",
            "type": "loc",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "Latin America"
            },
            "location": null
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Bolivia",
            "type": "loc",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "Bolivia"
            },
            "location": {
              "type": "country",
              "label": {
                "eng": "Bolivia"
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Prosecutor",
            "type": "wiki",
            "score": 4,
            "label": {
              "eng": "Prosecutor"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Terrorism",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Terrorism"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Uruguay",
            "type": "loc",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Uruguay"
            },
            "location": {
              "type": "country",
              "label": {
                "eng": "Uruguay"
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Argentina",
            "type": "loc",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Argentina"
            },
            "location": {
              "type": "country",
              "label": {
                "eng": "Argentina"
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://es.wikipedia.org/wiki/Ordenamiento_jurídico",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Ordenamiento jurídico"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Liabilities_+_owner's_equity",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Pasivo"
            }
          }
        ],
        "categories": [],
        "image": "https://www.la-razon.com/wp-content/uploads/2022/06/01/05/Carmen-Condori-Condori-400x300.jpg",
        "eventUri": null,
        "sentiment": null,
        "wgt": 394100520,
        "relevance": 1
      },
      {
        "uri": "7094521326",
        "lang": "spa",
        "isDuplicate": false,
        "date": "2022-06-28",
        "time": "08:22:00",
        "dateTime": "2022-06-28T08:22:00Z",
        "dateTimePub": "2022-06-28T08:22:00Z",
        "dataType": "news",
        "sim": 0,
        "url": "https://www.la-razon.com/voces/2022/06/28/empantanamiento-o-avance-en-el-cambio/",
        "title": "Empantanamiento o avance en el cambio - La Razón | Noticias de Bolivia y el Mundo",
        "body": "El debate impuesto por los diferentes medios nos lleva a la conclusión de que nos encaminamos a un proceso de desinstitucionalización. La inviabilidad en la elección del Defensor del Pueblo, la crisis del sistema judicial, de la autonomía universitaria, la desorientación en las empresas estatales, el desprestigio de las Fuerzas Armadas y la Policía, parecieran confirmar la tesis. Todos claman por la reforma y esta fracasa una y otra vez.\n\nEl tener unas instituciones modernas ha fracasado en toda nuestra historia republicana. La conclusión final que sacamos es que ésta no corresponde con nuestra realidad, abigarrada en lo político, económico y cultural. Así surgió el desafío de construir un Estado Plurinacional. Nuestro problema es que dudamos en dar ese paso, ya que sus caminos son desconocidos y pecamos de insistir en lo tradicional.\n\nVeinte años de neoliberalismo fueron no solo del saqueo del país, sino también de reinvento de la República: la reforma judicial (Blattmann) con la creación de los jueces ciudadanos, la ingeniería política: modernizar los partidos políticos, diputados uninominales para una representación ciudadana, consenso político para la elección del presidente y autoridades, Ley SAFCO para evitar la corrupción, Ley de Medio Ambiente que incluye la consulta previa a los pueblos indígenas, Defensor del Pueblo para evitar los abusos desde el Estado, reforma educativa incluyente, etc., etc. Todas fracasaron por la esencia de un Estado señorial y la sociedad partida, con grandes abismos económicos, sociales y culturales.\n\nLa construcción del Estado Plurinacional requiere de nuevas instituciones que tengan como principios la igualdad y la participación ciudadana; esta institucionalidad tiene que surgir de la identificación de los poderes fácticos, del choque con las murallas que impiden el avance hacia una mejor distribución de la riqueza, que es la única forma de inclusión de las masas que hoy se encuentran marginadas.\n\n¿Cómo hacer que la riqueza de la minería beneficie con justicia a quienes participan en esta actividad, que no son solo los trabajadores sino las regiones que poseen estos recursos? Solo un conocimiento serio del sector nos dará la respuesta, pero no la ilustración de especialistas, sino la generalización de los conocimientos de todos/todas los involucrados. Así el asalariado se dará cuenta que un recurso natural no solo paga su salario, sino que el mayor valor se va al exterior sin beneficio para el país; de esta manera estaríamos rompiendo la lógica individualista de \"yo soluciono mis problemas, del resto no me importa\". Las regiones no solo deben pedir regalías, sino saber lo que se pierden en el desarrollo regional y nacional cuando se permite la exportación de concentrados de minerales, sin fundirlos, ni mucho menos industrializarlos.\n\nEsta ampliación de la democracia al conocimiento, sin duda, abre la posibilidad de identificar nudos que requieren de cambios en las instituciones y las normativas, pero ante todo abre el compromiso de un conglomerado social en la definición de las políticas y a posteriori en el control y la fiscalización, con el único fin de superar el atraso y las desigualdades en la sociedad.\n\nEl bloqueo a la elección de autoridades en el parlamento nos retrotrae a la democracia pactada, donde los intereses no se consensuan, sino se negocian: ¿cómo romper el bloqueo? No hay otra salida que ampliar el espectro de decisión, ampliar la democracia, haciendo que los candidatos sean propuestos por organizaciones representativas de la sociedad civil, que avalen no solo el conocimiento, sino la solvencia moral y ética de los candidatos, valoración que tiene que ser precedida de una democracia asambleísta, donde todos se conocen y pueden juzgar con conocimiento a cada uno de los candidatos. Al final será la voluntad popular la que toma las decisiones.\n\nLa elección de los miembros de los órganos de Justicia establecidos por la Constitución plurinacional por elección popular es correcta, el cuestionamiento viene en la selección de los candidatos por el Órgano Legislativo, porque se cae de nuevo en el pactismo, por lo que se debiera comenzar eligiendo en forma directa a los jueces de barrio, de distrito, y de esa manera llegar a la elección de magistrados precedidos de una amplia experiencia judicial avalada por la ciudadanía.\n\nSe trata de construir nuevos caminos, para cimentar un nuevo Estado. Cada Estado tiene una estructura que garantiza su reproducción, por lo cual se hace imprescindible buscar alternativas sólidas en la construcción del nuevo Estado y desechar lo corrosivo.",
        "source": {
          "uri": "la-razon.com",
          "dataType": "news",
          "title": "La Razón | Noticias de Bolivia y el Mundo"
        },
        "authors": [],
        "concepts": [
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/U.S._state",
            "type": "wiki",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "U.S. state"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Ombudsman",
            "type": "wiki",
            "score": 4,
            "label": {
              "eng": "Ombudsman"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Politician",
            "type": "wiki",
            "score": 4,
            "label": {
              "eng": "Politician"
            }
          },
          {
            "uri": "http://es.wikipedia.org/wiki/Empresa_pública",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Empresa pública"
            }
          },
          {
            "uri": "http://es.wikipedia.org/wiki/Autonomía_universitaria",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Autonomía universitaria"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Plurinational_Legislative_Assembly",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Plurinational Legislative Assembly"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Neoliberalism",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Neoliberalism"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Engineering",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Engineering"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Judiciary",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Judiciary"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Republic",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Republic"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Military",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Military"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Salary",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Salary"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Political_party",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Political party"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Politics",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Politics"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/President_(government_title)",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "President (government title)"
            }
          },
          {
            "uri": "http://es.wikipedia.org/wiki/Indígena",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Indígena"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Individualism",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Individualism"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Public_participation",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Public participation"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Age_of_Enlightenment",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Age of Enlightenment"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Logic",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Logic"
            }
          }
        ],
        "categories": [
          {
            "uri": "news/Politics",
            "label": "news/Politics",
            "wgt": 95
          }
        ],
        "image": "https://www.la-razon.com/wp-content/uploads/2022/01/11/04/Jose-Pimentel-Castillo-400x300.jpg",
        "eventUri": null,
        "sentiment": null,
        "wgt": 394100520,
        "relevance": 1
      },
      {
        "uri": "7094512270",
        "lang": "ron",
        "isDuplicate": false,
        "date": "2022-06-28",
        "time": "08:15:00",
        "dateTime": "2022-06-28T08:15:00Z",
        "dateTimePub": "2022-06-28T08:14:00Z",
        "dataType": "news",
        "sim": 0,
        "url": "https://www.hotnews.ro/stiri-specialisti_filip_company-25648194-pot-atacate-documentele-constatatoare-negative-intermediare-emise-pentru-intarzieri-constructia-autostrazilor.htm",
        "title": "Pot fi atacate documentele constatatoare negative intermediare emise pentru întârzieri în construcția autostrăzilor?",
        "body": "CNAIR a anunțat primele rezultate după modificarea legislației achizițiilor publice: emiterea mai multor \"certificate constatatoare negative\" intermediare pentru întârziere pe diverse proiecte de infrastructură mare autostrăzi, drumuri expres, etc.\n\nTotuși, pot fi aceste documente să fie atacate de societățile față de care s-au emis? Au societățile cu ce să se apere sau sunt \"la mâna autorității\"?\n\nÎnainte de toate, \"certificat constatator negativ\" nu este denumirea pe care o vom identifica în legislația achizițiilor publice. Legal, denumirea este cea de \"document constatator\" prin care se consemnează îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea obligaţiilor contractuale de către contractanți și, dacă este cazul, eventualele prejudicii.\n\nDocumentul constatator / certificatul constatator este reglementat de art. 166 din Norme Metodologice din 2016 de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice (în continuare \"Normele Metodologice\"). Eliminarea de la viitoare licitații pe baza unui document constatator negativ se realizează în temeiul art. 167 alin. (1). lit. g) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice.\n\nCa regulă, astfel de documente se emit la finalizarea contractului de achiziție publică, însă legislația achizițiilor publice a fost modificată recent astfel încât să poată fi emise și pe perioada derulării contractului.\n\nActualmente, conform noului alin. (52) al art. 166 din Normele Metodologice, legislația oferă dreptul autorității de a emite documente constatatoare intermediare din 90 în 90 de zile de la momentul semnării contractului. În cadrul acestor documente vor fi consemnate cel puţin stadiul contractului şi, dacă este cazul, eventualele întârzieri/deficienţe în implementarea contractului, precum şi eventualele daune cauzate din culpa contractantului.\n\nAtenție, cuvântul cheie este \"pot\". Autoritatea are dreptul să emită astfel de documente, iar nu obligația. Obligația există doar în cazul documentelor emise la finalizarea contractului, conform art. 166 alin. (1) din Normele Metodologice.\n\nEliberarea unui astfel de document constatator poate însemna excluderea de la viitoare licitații publice, motiv pentru care poate prezenta un pericol foarte ridicat. Acest lucru este valabil mai ales pentru societățile care, de principiu, au ca obiect de activitate principal proiectele publice de infrastructură mare.\n\nCa în cazul oricărui document emis de o autoritate publică, ne putem regăsi în situația unui abuz, o interpretare neconformă a contractului / documentației licitației sau o greșeală sinceră din partea autorității publice care este necesar a fi corectată pe calea instanței.\n\nTocmai pentru astfel de situații, legiuitorul a permis atacarea acestor documente constatatoare negative în conformitate cu Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 (în continuare \"Legea contenciosului administrativ\"). Acestea, bineînțeles, au natura unui act administrativ.\n\nSeparat de atacarea și anularea acestor documente constatatoare, având în vedere aplicarea regimului Legii contenciosului administrativ, societățile afectate pot de asemenea să introducă o cerere de suspendare a efectelor documentului constatator negativ.\n\nAstfel, dacă există:\n\nSuspendarea poate fi solicitată odată cu depunerea acțiunii principale în anulare sau, dacă urgența este una foarte ridicată, poate fi cerută pe cale separată, ca o acțiune de sine stătătoare, până la introducerea acțiunii principale în anulare.\n\nDe exemplu, dacă pe 5 iunie 2022 se emite un document constatator negativ, iar pe 25 iunie 2022 societatea ar dori să participe la o altă licitație, atunci interesul societății în ordine temporală este în primul rând să suspende efectele certificatului, iar ulterior să îl anuleze. Astfel, atenția și resursele se vor îndrepta spre pregătirea argumentelor pentru o acțiune în suspendarea efectelor documentului constatator, iar ulterior vor fi redirecționate și către pregătirea argumentelor pentru anularea documentului constatator.\n\nDacă situația temporală oferă destul spațiu astfel încât să existe timp pentru pregătirea argumentelor și pentru suspendare, și pentru anulare, atunci cele două pot fi depuse împreună.\n\nAstfel de cereri de suspendare (indiferent că sunt introduse odată cu depunerea acțiunii sau separat) se vor judeca de urgență și cu precădere. Nu în ultimul rând, decizia primei instanțe va fi una executorie, aplicabilă imediat.\n\nÎn concluzie, societățile vătămate de astfel de certificate negative constatatoare intermediare au posibilitatea să se apere de posibile greșeli / abuzuri ale autorităților publice prin:\n\nProducerea de prejudicii economice prin excluderea de la viitoare licitații poate fi evitată prin aceste mecanisme.",
        "source": {
          "uri": "hotnews.ro",
          "dataType": "news",
          "title": "HotNews.ro"
        },
        "authors": [],
        "concepts": [
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Controlled-access_highway",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Controlled-access highway"
            }
          }
        ],
        "categories": [],
        "image": "https://media.hotnews.ro/media_server1/image-2021-11-17-25185963-0-adrian-zamfir.jpg",
        "eventUri": null,
        "sentiment": null,
        "wgt": 394100100,
        "relevance": 1
      },
      {
        "uri": "7094505244",
        "lang": "ron",
        "isDuplicate": false,
        "date": "2022-06-28",
        "time": "08:09:00",
        "dateTime": "2022-06-28T08:09:00Z",
        "dateTimePub": "2022-06-28T08:09:00Z",
        "dataType": "news",
        "sim": 0,
        "url": "https://www.hotnews.ro/stiri-magazin-25648185-informatii-contradictorii-despre-regina-elisabeta-cand-topeste-sub-ochii-nostri-cand-calareste-din-nou-calutul-preferat-presa.htm",
        "title": "Informații contradictorii despre regina Elisabeta a II-a: când \"se topește sub ochii noștri\", când \"călărește din nou căluțul preferat\" (presa)",
        "body": "O expertă în cele legate de familia regală britanică trage un semnal de alarmă, afirmând că noi fotografii cu îndrăgita regină Elisabeta a II-a dau impresia că \"se topește sub ochii noștri\". Dar aproape simultan, mai multe publicații au preluat cu entuziasm știrea că monarhul de 96 de ani a revenit în șa după o pauză cauzată de \"disconfort\".\n\nExperta Daniela Elser a scris un comentariu pentru News.com.au, afirmând că imaginile de la întâlnirea reginei cu guvernatoarea statului New South Wales sunt de-a dreptul alarmante, mai ales când sunt comparate cu cele din iunie 2021, când suverana l-a primit pe fostul premier australian Scott Morrison.\n\nRegina a purtat aceeași rochie galbenă, a zâmbit și a dat mâna cu cei doi politicieni de la antipozi. Dar Daniela Elser spune că \"diferențele sunt izbitoare: după 12 luni, Majestatea Sa apare mai adusă de spate, mult mai subțire și pare a se fi micșorat\".\n\nElser nu a ezitat să observe că, din octombrie, regina a trebuit să se retragă de la ceremonii altădată obligatorii și a speculat că informațiile despre problemele ei de sănătate sunt ținute ascunse. Dar este adevărat că palatul Buckingham a comunicat că suverana va absenta la sfatul medicilor de la îndatoriri regale din cauza unor \"probleme de mobilitate\", că a fost văzută prima oară folosind un baston și (printre altele) nu a participat la tradiționalele curse hipice Royal Ascot săptămâna trecută, prima absență de la încoronarea ei cu mult timp în urmă.\n\nDar publicații britanice s-au bucurat să informeze că \"la 96 de ani, este entuziasmant că Regina a revenit în șa\", făcând o ușoară plimbare călare la castelul Windsor. Se pare că era pe Ferny, poneiul ei robust de 16 ani și era însoțită de valetul Terry Pendry, compania obișnuită din timpul partidelor de călărie.\n\nInformația a fost publicată vineri de \"The Sun\", care a citat surse spunând că \"a fost încântată să revină în șa\". E drept, fotografiile asociate erau din anul 2016.",
        "source": {
          "uri": "hotnews.ro",
          "dataType": "news",
          "title": "HotNews.ro"
        },
        "authors": [],
        "concepts": [
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/British_royal_family",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "British royal family"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Monarch",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Monarch"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Elizabeth_II",
            "type": "person",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Elizabeth II"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/State_(polity)",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "State (polity)"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Health",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Health"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Regina,_Saskatchewan",
            "type": "loc",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Regina, Saskatchewan"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "Regina, Saskatchewan"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "Canada"
                }
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Australia",
            "type": "loc",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Australia"
            },
            "location": {
              "type": "country",
              "label": {
                "eng": "Australia"
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Windsor_Castle",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Windsor Castle"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Equestrianism",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Equestrianism"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/The_Sun_(United_Kingdom)",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "The Sun (United Kingdom)"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Ascot,_Berkshire",
            "type": "loc",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Ascot, Berkshire"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "Ascot, Berkshire"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "United Kingdom"
                }
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/United_Kingdom",
            "type": "loc",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "United Kingdom"
            },
            "location": {
              "type": "country",
              "label": {
                "eng": "United Kingdom"
              }
            }
          }
        ],
        "categories": [
          {
            "uri": "news/Arts_and_Entertainment",
            "label": "news/Arts and Entertainment",
            "wgt": 55
          }
        ],
        "image": "https://media.hotnews.ro/media_server1/image-2022-06-22-25635968-0-regina-elisabeta-membri-familiei-regale-britanice.jpg",
        "eventUri": null,
        "sentiment": null,
        "wgt": 394099740,
        "relevance": 1
      },
      {
        "uri": "7094502917",
        "lang": "ron",
        "isDuplicate": false,
        "date": "2022-06-28",
        "time": "08:07:00",
        "dateTime": "2022-06-28T08:07:00Z",
        "dateTimePub": "2022-06-28T08:07:00Z",
        "dataType": "news",
        "sim": 0.8235294222831726,
        "url": "https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-25648150-franta-recomanda-nou-cetatenilor-poarte-masca-protectie-mijloacele-transport-comun-este-datorie-civica.htm",
        "title": "Franța recomandă din nou purtarea măștii de protecție în mijloacele de transport în comun: \"Este o datorie civică\"",
        "body": "Franța recomandă cetățenilor săi să înceapă să poarte din nou măşti sanitare în spaţiile aglomerate, mai ales în transportul public, în contextul în care țara se confruntă cu un nou val de cazuri de COVID-19, alimentat de noile variante ale coronavirusului, relatează Reuters și Agerpres.\n\n\"Nu spun că măsura ar trebui să fie obligatorie, dar le cer francezilor să poarte masca sanitară în transportul public\", a declarat Brigitte Bourguignon, ministrul francez al Sănătății, pentru RTL, adăugând că o astfel de atitudine reprezintă \"o datorie civică\".\n\n\"Nu doar că recomand această măsură, dar chiar o cer\", a mai spus ministru francez, subliniind că masca sanitară ar trebui să fie purtată din nou şi în alte spaţii închise, precum la locul de muncă şi în magazine.\n\nFranţa a raportat 17.601 de infectări cu noul coronavirus în ultimele 24 de ore, cel mai mare bilanţ zilnic înregistrat după data de 18 aprilie.\n\nÎn urmă cu cinci zile, coordonatorul campaniei de vaccinare din Franţa, Alain Fischer, a confirmat că această ţară se află în mijlocul unui nou val de cazuri de COVID-19, la fel ca alte ţări europene, şi că el se pronunţă în favoarea reintroducerii obligativităţii de purtare a măştii sanitare în transportul public.\n\nNumărul noilor infectări a crescut constant de la sfârşitul lunii mai în Franţa, iar incidenţa medie a cazurilor zilnice noi, calculată la şapte zile, a înregistrat o creştere de peste patru ori în raport cu media de 17.705 de cazuri din 27 mai pentru a ajunge luni, 27 iunie, la 71.018 de cazuri.\n\nTotuşi, acest total este de cinci ori mai mic decât media de 366.179 de cazuri înregistrate la începutul anului 2022.\n\nNumărul persoanelor spitalizate cu COVID-19 în Franţa a scăzut la cel mai mic nivel al său din ultimele şase luni pe 18 iunie - 13.876 -, însă a reînceput să crească de atunci şi a ajuns luni la cel mai înalt nivel al său din ultimele patru săptămâni - 15.099.\n\nÎn mod tradiţional, există un decalaj de două săptămâni între tendinţa numărului de cazuri şi cea a numărului de spitalizări, urmat de un alt decalaj similar în raport cu tendinţa deceselor asociate COVID-19.\n\nBilanţul deceselor asociate COVID-19 a crescut cu 48 în ultimele 24 de ore în Franţa şi a ajuns marţi la 149.406 de victime.",
        "source": {
          "uri": "hotnews.ro",
          "dataType": "news",
          "title": "HotNews.ro"
        },
        "authors": [],
        "concepts": [
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Coronavirus",
            "type": "wiki",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "Coronavirus"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/France",
            "type": "loc",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "France"
            },
            "location": {
              "type": "country",
              "label": {
                "eng": "France"
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/RTL_(French_radio)",
            "type": "org",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "RTL (French radio)"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Vaccine",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Vaccine"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Europe",
            "type": "loc",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Europe"
            },
            "location": null
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Reuters",
            "type": "org",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Reuters"
            }
          }
        ],
        "categories": [],
        "image": "https://media.hotnews.ro/media_server1/image-2020-08-21-24242974-0-coronavirus-franta.jpg",
        "eventUri": "ron-192239",
        "sentiment": null,
        "wgt": 394099620,
        "relevance": 1
      },
      {
        "uri": "7094502918",
        "lang": "ron",
        "isDuplicate": false,
        "date": "2022-06-28",
        "time": "08:07:00",
        "dateTime": "2022-06-28T08:07:00Z",
        "dateTimePub": "2022-06-28T08:07:00Z",
        "dataType": "news",
        "sim": 0.4823529422283173,
        "url": "https://www.hotnews.ro/stiri-international-25648143-summit-istoric-tarilor-nato-madrid-cinci-provocari-pentru-alianta-militara.htm",
        "title": "Summit istoric al țărilor NATO, la Madrid. Cinci provocări pentru alianța militară",
        "body": "La mai bine de patru luni de la invazia Rusiei în Ucraina, liderii celor 30 de state membre NATO se reunesc la Madrid, începând de marți, într-un summit de la care mulți se așteaptă să fie cel mai important din ultimele decenii. Summitul vine într-un moment critic din istoria de 73 de ani a alianței. Invazia Ucrainei a fost descrisă ca fiind cel mai mare șoc strategic pentru Occident de la atacurile din 11 septembrie 2001. NATO este singura alianță militară capabilă să apere Europa de alte agresiuni rusești, dar are o strategie?\n\nÎn urmă cu mai puțin de trei ani, președintele Franței, Emannuel Macron, susținea că țările UE nu se mai pot baza pe Statele Unite în materie de apărare, astfel că alianţa nord-atlantică era în \"moarte cerebrală\". O declarație pe care Macron spunea, în martie, că nu o regretă și pleda pentru o \"clarificare strategică\" şi pentru reconfigurarea \"ordinii europene în materie de securitate\".\n\nCu toate acestea, din momentul în care tancurile rusești au trecut granița în Ucraina, răspunsul occidental a fost remarcabil prin unitate și viteză. A fost revigorat cu un scop reînnoit - consolidarea granițelor și furnizarea de arme, notează BBC.\n\nÎn ajunul summitului de la Madrid, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că alianța nord-atlantică va crește masiv numărul forțelor sale aflate în stare de alertă ridicată, de la 40.000 de militari, până la peste 300.000, întărindu-și apărarea la granițele de est și ridicând forța de răspuns rapid:\n\nNATO se confruntă cu numeroase provocări - de la război hibrid, la destabilizarea Balcanilor, până la atacuri cibernetice, militarizarea spațiului și stabilirea unui mod de abordare în privința puterii militare în creștere a Chinei. Pentru prima dată, acest summit NATO va aborda \"provocările pe care Beijingul le reprezintă asupra securității, intereselor și valorilor noastre\", spunea Stoltenberg.\n\nLiderii care participă la summitul de la Madrid sunt așteptați să dezvăluie o abordare \"transformatoare\" a strategiei lor de securitate și apărare nemaivăzută după încheierea Războiul Rece, potrivit secretarului general Jens Stoltenberg.\n\nSummitul se va concentra, așadar, pe consolidarea sprijinului militar al NATO în Europa de Est, pe reafirmarea sprijinului pentru Ucraina și pe influența globală în creștere a Chinei.\n\nIată câteva dintre cele mai presante probleme care, probabil, vor fi pe masa summitului NATO din această săptămână:\n\nCea mai puternică alianță militară din lume, care cuprinde 30 de state membre, trei dintre ele cu arme nucleare - SUA, Marea Britanie și Franța -, nu vrea să intre în război cu Rusia. Președintele Putin a reamintit în mod repetat Occidentului că are un arsenal nuclear masiv și chiar și o ciocnire transfrontalieră la nivel scăzut ar putea escalada rapid.\n\nAstfel, cea mai mare provocare din ultimele patru luni a fost și rămâne cum să fie ajutată Ucraina să se apere împotriva acestei invazii neprovocate fără ca țările NATO să fie atrase în luptă.\n\nPrimele rezerve occidentale de a nu supăra Moscova prin trimiterea de arme grele la Kiev au fost eliminate pe măsură ce au apărut detalii îngrozitoare despre presupusele crime de război și atrocități ale forțelor ruse.\n\nSummitul de la Madrid va trebui să stabilească amploarea ajutorului militar pe care îl pot oferi țările NATO și pentru cât timp.\n\nDeocamdată, Moscova câștigă în Donbas, deși cu costuri masive de vieți și pagube materiale. Se așteaptă ca Rusia să încerce să se agațe de aceste câștiguri teritoriale, poate anexându-le în același mod în care a făcut-o cu Crimeea în 2014, comentează BBC.\n\nDacă Rusia ar fi atacat doar Donbasul și nu ar fi invadat întreaga Ucraină, atunci este posibil să nu fi văzut o astfel de unitate extraordinară în răspunsul Occidentului. Șase runde de sancțiuni ale UE afectează grav economia Rusiei, iar Germania a anulat deocamdată proiectul gazoductului Nord Stream 2 ,care ar fi adus gaz rusesc în nordul Germaniei.\n\nDar există divizări în alianța occidentală cu privire la cât de mult statele occidentale trebuie să pedepsească Rusia. Acestea vor ieși, probabil, la suprafață la Madrid. Germania a fost acuzată că a tergiversat livrările de arme promise, în timp ce Ungaria, condusă de un prim-ministru cu legături strânse cu președintele Putin, a refuzat să nu mai cumpere petrol rusesc. La celălalt capăt, țările care se simt cel mai amenințate de Moscova, și anume Polonia și statele baltice, fac eforturi pentru cea mai dură linie posibilă și cer mai multe întăriri NATO la granițele lor.\n\nAceastă regiune are potențialul de a fi un punct de dispută major între NATO și Rusia. Luna aceasta, Rusia a amenințat cu \"contramăsuri practice\" după ce Lituania a blocat unele mărfuri sancționate de UE în drum spre enclava baltică a Rusiei Kaliningrad.\n\nPremierul Estoniei, Kaja Kallas, a criticat dur NATO. \"Cei dintre voi care aţi fost la Tallinn şi cunoaşteţi oraşul nostru vechi şi secolele de istorie care se află aici şi secolele de cultură care se află aici - toate acestea ar fi şterse de pe hartă, inclusiv poporul nostru, naţiunea noastră\", a spus Kallas.\n\nEstonia, Letonia și Lituania au fost toate cândva parte a Uniunii Sovietice. Astăzi, sunt națiuni independente și toate în NATO. Există patru grupuri de luptă multinaționale staționate în aceste trei țări, împreună cu Polonia, ca parte a ceea ce se numește \"prezența în avans sporită\". Cu toate acestea, strategii NATO știu prea bine că aceste grupuri de luptă ar fi doar o cale de atac împotriva unei viitoare invazii ruse. Sunt prea mici pentru a preveni o mobilizare a unei armate ruse reconstituite. Liderii baltici vor acum cel puțin o diviziune a forțelor NATO staționată în fiecare țară ca un factor de descurajare. Acesta va fi probabil un subiect aprins dezbătut la Madrid.\n\nFinlanda și Suedia, ambele serios tulburate de invazia Rusiei în Ucraina, au decis că vor să renunțe la neutralitatea lor și să se alăture NATO. Alianța le întâmpină cu brațele deschise, dar nu este chiar atât de simplu. Turcia, membră a NATO din 1952, a blocat aderarea lor pe motiv că ambele țări nordice adăpostesc separatiști kurzi pe care Turcia îi consideră teroriști.\n\nDar pentru că Finlanda și Suedia sunt atât de importante pentru NATO, vor fi făcute eforturi pentru a găsi o cale de a evita obiecțiile Turciei. Odată ce se vor alătura alianței, Marea Baltică va deveni efectiv un \"lac NATO\", mărginit de opt state membre, cu, în cele din urmă, un sistem de apărare aeriană și un sistem integrat de rachete, scrie BBC.\n\nPrivind mai departe, NATO va trebui să decidă dacă intenționează vreodată să admită noi membri precum Georgia și Republica Moldova, cu toate riscurile asociate de a provoca și mai mult Kremlinul.\n\nÎn prezent, membrii NATO sunt obligați să cheltuiască 2% din PIB-ul lor anual pentru apărare, dar nu toți o fac. Cifrele recente ale Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) arată că, în timp ce SUA au cheltuit 3,5% pentru apărare, iar Marea Britanie a cheltuit 2,2%, Germania a cheltuit doar 1,3%, în timp ce Italia, Canada, Spania și Țările de Jos erau toate cu mult sub 2% ţintă. Rusia a cheltuit 4,1% din PIB pentru apărare.\n\nCând Donald Trump era președinte al SUA, a amenințat că va scoate America din alianță dacă alte state membre nu își cresc cheltuielile pentru apărare.\n\nSăptămâna aceasta, șeful NATO a anunțat că nouă din cele 30 de state membre au atins sau au depășit ținta de 2%, în timp ce 19 țări au planuri clare să o atingă până în 2024. Cifra de 2% \"ar trebui să fie un etaj, nu un tavan\", a spus Jens Stoltenberg.\n\nLiderii și analiștii militari occidentali sunt unanimi în a cere o creștere urgentă a cheltuielilor pentru apărare, pentru a descuraja Rusia de la o agresiune ulterioară. Șefii militari avertizează că, dacă NATO nu își consolidează securitatea acum, atunci costul unei noi agresiuni rusești în viitor va fi infinit mai mare.\n\nLiderii celor 30 de țări NATO se întâlnesc cel puțin o dată pe an într-un stat membru pentru a discuta răspunsul alianței la amenințările de securitate. Pe lângă SUA și Canada, la Madrid vor fi prezenți lideri din 28 de state membre europene și din nordul continentului european, inclusiv din Marea Britanie, Germania și Danemarca.\n\nLideri mondiali din țări care nu sunt membre NATO, precum Coreea de Sud și Japonia, împreună cu liderii din Finlanda și Suedia, vor fi prezenți la Madrid în calitate de observatori.(Sursa: BBC)",
        "source": {
          "uri": "hotnews.ro",
          "dataType": "news",
          "title": "HotNews.ro"
        },
        "authors": [],
        "concepts": [
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Jens_Stoltenberg",
            "type": "person",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "Jens Stoltenberg"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Western_world",
            "type": "wiki",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "Western world"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Member_state_of_the_European_Union",
            "type": "wiki",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "Member state of the European Union"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/NATO",
            "type": "org",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "NATO"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Madrid",
            "type": "loc",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "Madrid"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "Madrid"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "Spain"
                }
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Ukraine",
            "type": "loc",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "Ukraine"
            },
            "location": {
              "type": "country",
              "label": {
                "eng": "Ukraine"
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Russia",
            "type": "loc",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "Russia"
            },
            "location": {
              "type": "country",
              "label": {
                "eng": "Russia"
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Military_alliance",
            "type": "wiki",
            "score": 4,
            "label": {
              "eng": "Military alliance"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/European_Union",
            "type": "loc",
            "score": 4,
            "label": {
              "eng": "European Union"
            },
            "location": null
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Europe",
            "type": "loc",
            "score": 4,
            "label": {
              "eng": "Europe"
            },
            "location": null
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/BBC",
            "type": "org",
            "score": 4,
            "label": {
              "eng": "BBC"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Moscow",
            "type": "loc",
            "score": 4,
            "label": {
              "eng": "Moscow"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "Moscow"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "Russia"
                }
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/United_States",
            "type": "loc",
            "score": 4,
            "label": {
              "eng": "United States"
            },
            "location": {
              "type": "country",
              "label": {
                "eng": "United States"
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/France",
            "type": "loc",
            "score": 4,
            "label": {
              "eng": "France"
            },
            "location": {
              "type": "country",
              "label": {
                "eng": "France"
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Germany",
            "type": "loc",
            "score": 4,
            "label": {
              "eng": "Germany"
            },
            "location": {
              "type": "country",
              "label": {
                "eng": "Germany"
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/China",
            "type": "loc",
            "score": 4,
            "label": {
              "eng": "China"
            },
            "location": {
              "type": "country",
              "label": {
                "eng": "China"
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Tank",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Tank"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Balkans",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Balkans"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Cold_War",
            "type": "wiki",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Cold War"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Putin",
            "type": "person",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Vladimir Putin"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Eastern_Europe",
            "type": "loc",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Eastern Europe"
            },
            "location": null
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Beijing",
            "type": "loc",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Beijing"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "Beijing"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "China"
                }
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Baltic_Sea",
            "type": "loc",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Baltic Sea"
            },
            "location": null
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Baltic_states",
            "type": "loc",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Baltic states"
            },
            "location": null
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Lithuania",
            "type": "loc",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Lithuania"
            },
            "location": {
              "type": "country",
              "label": {
                "eng": "Lithuania"
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Petroleum",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Petroleum"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Great_Britain",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Great Britain"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Prime_minister",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Prime minister"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Moon",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Moon"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Crimea",
            "type": "loc",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Crimea"
            },
            "location": null
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Nuclear_weapon",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Nuclear weapon"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Economy",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Economy"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Kiev",
            "type": "loc",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Kiev"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "Kiev"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "Ukraine"
                }
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Tallinn",
            "type": "loc",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Tallinn"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "Tallinn"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "Estonia"
                }
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Kaliningrad",
            "type": "loc",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Kaliningrad"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "Kaliningrad"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "Russia"
                }
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Turkey",
            "type": "loc",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Turkey"
            },
            "location": {
              "type": "country",
              "label": {
                "eng": "Turkey"
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Kurds",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Kurds"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Rocket",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Rocket"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Gross_domestic_product",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Gross domestic product"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Terrorism",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Terrorism"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Donald_Trump",
            "type": "person",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Donald Trump"
            }
          }
        ],
        "categories": [
          {
            "uri": "news/Politics",
            "label": "news/Politics",
            "wgt": 93
          }
        ],
        "image": "https://media.hotnews.ro/media_server1/image-2022-02-26-25392119-0-jens-stoltenberg-secretarul-general-nato.jpg",
        "eventUri": "ron-192114",
        "sentiment": null,
        "wgt": 394099620,
        "relevance": 1
      },
      {
        "uri": "7094490665",
        "lang": "ron",
        "isDuplicate": false,
        "date": "2022-06-28",
        "time": "07:56:00",
        "dateTime": "2022-06-28T07:56:00Z",
        "dateTimePub": "2022-06-28T07:55:00Z",
        "dataType": "news",
        "sim": 0.7529411911964417,
        "url": "https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-25648102-baykar-mai-doneaza-lot-drone-bayraktar-tb2-ucrainenilor.htm",
        "title": "Baykar mai donează un lot de drone Bayraktar TB2 ucrainenilor: \"Suntem mișcați de solidaritatea și determinarea lor\"",
        "body": "Compania turcească Baykar, cea care produce faimoasele drone Bayraktar TB2, a anunțat că va dona un lot de 3 drone forțelor armate ucrainene, refuzând din nou să primească bani strânși prin crowdfunding pentru achiziționarea de aeronave fără pilot care să fie trimise Ucrainei.\n\n\"Baykar a fost informată despre o campanie de crowdfunding numită 'Bayraktarele Poporului' care a avut succes în a strânge fondurile pentru a cumpăra câteva aeronave fără pilot Bayraktar TB2 pentru ucraineni ca să fie folosite în apărarea Patriei lor\", afirmă compania turcească într-un comunicat remis presei.\n\n\"Baykar nu va accepta plata pentru TB2-uri și va trimite cu titlu gratuit 3 aeronave fără pilot pe frontul de război ucrainean\", adaugă acesta, cerând de asemenea ca banii strânși din donații să fie folosiți pentru ajutorarea ucrainenilor de rând.\n\n\"Suntem mișcați de solidaritatea și determinarea lor în fața unor provocări ce păreau insurmontabile\", mai spune producătorul turcesc de drone.\n\nAnunțul companiei cu sediul în Istanbul vine după ce Serhiy Prytula, un actor ucrainean devenit politician, declarase sâmbătă că Ucrainenii au strâns 20 de milioane de dolari în trei zile pentru a cumpăra 4 drone Bayraktar.\n\nInițial, fundația caritabilă a lui Serhiy Prytula vizase să strângă grivne pentru trei drone Bayraktar în șapte zile, dar au strâns suma necesară în trei zile.\n\nLa începutul lunii iunie compania turcească a anunțat că va dona gratuit forțelor armate ucrainene o dronă Bayraktar TB2 pe care lituanienii voiau să o cumpere pentru a o dona Ucrainei.\n\nLituanienii de rând au donat banii necesari pentru cumpărarea dronei în urma unei campanii de crowdfunding demarată de jurnalistul lituanian Andrius Tapinas.\n\n\"Este incredibil, dar Turcia a fost de acord să dea gratis drona pentru care Lituania a strâns bani. Este fantastic! Din banii strânși vom cumpăra muniția necesară pentru drona Bayraktar și restul banilor vor merge spre susținerea Ucrainei. Mulțumim, Turcia\", declara la momentul respectiv ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anušauskas.\n\nO săptămână mai târziu, poșta lituaniană a început să vândă timbre cu drona Bayraktar TB2 donată de compania turcească Ucrainei ca urmare a campaniei de strângere de fonduri din Lituania.\n\nPoșta de la Vilnius recomanda trimiterea de scrisori liderilor mondiali cu acest timbru, menționându-i explicit pe cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron, ambii criticați puternic din cauza conversațiilor telefonice avute cu Vladimir Putin.\n\nÎntr-un interviu acordat la sfârșitul lunii mai agenției de presă Reuters, unul dintre cei doi frați care conduc compania Baykar afirma că se simte mândru că dronele de fabricație turcească sunt folosite cu succes de ucraineni în război.\n\n\"Este o invazie ilegală, așadar TB2 ajută onorabilul popor ucrainean să își apere țara\", afirma Selcuk Bayraktar pe 31 mai.",
        "source": {
          "uri": "hotnews.ro",
          "dataType": "news",
          "title": "HotNews.ro"
        },
        "authors": [],
        "concepts": [
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Ukrainians",
            "type": "wiki",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "Ukrainians"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Airplane",
            "type": "loc",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "Airplane"
            },
            "location": null
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Turkey",
            "type": "loc",
            "score": 5,
            "label": {
              "eng": "Turkey"
            },
            "location": {
              "type": "country",
              "label": {
                "eng": "Turkey"
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Military",
            "type": "wiki",
            "score": 4,
            "label": {
              "eng": "Military"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Lithuania",
            "type": "loc",
            "score": 3,
            "label": {
              "eng": "Lithuania"
            },
            "location": {
              "type": "country",
              "label": {
                "eng": "Lithuania"
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Lithuanians",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Lithuanians"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Solidarity",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Solidarity"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Istanbul",
            "type": "loc",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Istanbul"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "Istanbul"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "Turkey"
                }
              }
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Politician",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "Politician"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/United_States_dollar",
            "type": "wiki",
            "score": 2,
            "label": {
              "eng": "United States dollar"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Olaf_Scholz",
            "type": "person",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Olaf Scholz"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Germans",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Germans"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Emmanuel_Macron",
            "type": "person",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Emmanuel Macron"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Postage_stamp",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Postage stamp"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Timbre",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Timbre"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Chancellor",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Chancellor"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/President_of_France",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "President of France"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Ammunition",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Ammunition"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Telephone",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Telephone"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/People",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "People"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Journalist",
            "type": "wiki",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Journalist"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Putin",
            "type": "person",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Vladimir Putin"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Reuters",
            "type": "org",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Reuters"
            }
          },
          {
            "uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Vilnius",
            "type": "loc",
            "score": 1,
            "label": {
              "eng": "Vilnius"
            },
            "location": {
              "type": "place",
              "label": {
                "eng": "Vilnius"
              },
              "country": {
                "type": "country",
                "label": {
                  "eng": "Lithuania"
                }
              }
            }
          }
        ],
        "categories": [
          {
            "uri": "news/Politics",
            "label": "news/Politics",
            "wgt": 46
          },
          {
            "uri": "news/Business",
            "label": "news/Business",
            "wgt": 47
          }
        ],
        "image": "https://media.hotnews.ro/media_server1/image-2022-06-28-25648081-0-drona-bayraktar-tb2-primita-fortele-armate-ucrainene.jpg",
        "eventUri": "ron-192234",
        "sentiment": null,
        "wgt": 394098960,
        "relevance": 1
      }
    ],
    "totalResults": 23313,
    "page": 1,
    "count": 10,
    "pages": 2332
  }
}