Topics
Countries
Romania News
Would you like to access news/blog content published by sources located in Romania?
Code example
If you'd like to make a REST call, then make a following POST request:
Endpoint /api/v1/article/getArticles
Request body
{
"sourceLocationUri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Romania",
"resultType": "articles",
"apiKey": "API_KEY"
}
If you'd like instead to do a GET request then call:
/api/v1/article/getArticles?sourceLocationUri=http%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fwiki%2FRomania&resultType=articles&apiKey=API_KEY
Example of JSON response
Below is an example JSON object that you would receive as the result of the request. You can retrieve also additional properties such as concepts, categories, source details, etc. by specifying additional parameters in the request as described on the documentation page.
{
"articles": {
"results": [
{
"uri": "9434481557",
"lang": "ron",
"isDuplicate": false,
"date": "2026-08-17",
"time": "02:12:46",
"dateTime": "2026-08-17T02:12:46Z",
"dateTimePub": "2026-08-17T02:06:00Z",
"dataType": "news",
"sim": 0,
"url": "https://www.money.ro/stiri/horoscop-bani-si-cariera-17-august-2026-se-deschid-drumuri-noi-dar-alegerea-dire-msvvr38x",
"title": "Horoscop bani și carieră 17 august 2026. Se deschid drumuri noi, dar alegerea direcției contează",
"body": "Horoscop bani și carieră 17 august 2026. După o perioadă în care unele decizii au fost analizate îndelung, apare sentimentul că este timpul ca planurile să fie transformate în acțiuni concrete. În carieră, pot apărea discuții despre responsabilități noi, colaborări sau schimbări care îți pot influența veniturile în următoarele luni. Financiar, este important să nu confunzi oportunitatea cu câștigul garantat și să verifici atent fiecare variantă înainte de a investi bani sau timp. Ziua favorizează oamenii care știu ce vor, dar și pe cei care au suficientă răbdare pentru a construi rezultatele pas cu pas.\n\nHoroscop bani și carieră 17 august 2026\n\nBerbec\n\nProfesional, începi ziua cu multă energie și cu dorința de a accelera un proiect care ți se pare important pentru evoluția ta. Poți primi un semnal că eforturile tale sunt observate, iar o persoană cu autoritate poate fi dispusă să îți ofere mai multă responsabilitate sau libertate de acțiune. Este important însă să nu accepți mai mult decât poți gestiona eficient, pentru că o supraîncărcare poate transforma o oportunitate bună într-o sursă de stres. Financiar, ai tendința de a cheltui rapid atunci când simți că lucrurile merg în direcția dorită, însă astăzi este mai înțelept să păstrezi o parte din resurse pentru obiective mai importante. Dacă îți controlezi impulsurile, poți transforma energia acestei zile într-un avantaj profesional și financiar de durată.\n\nTaur\n\nProfesional, ziua îți oferă ocazia să consolidezi ceva ce ai construit cu multă răbdare și să demonstrezi că stabilitatea poate fi un avantaj competitiv. Un proiect mai vechi poate primi un nou impuls sau poate apărea o persoană care îți propune să continui o colaborare într-o formă mai avantajoasă. Dacă se discută despre bani, nu este momentul să îți minimalizezi contribuția doar pentru a păstra aparența unei relații bune. Financiar, analizează cu atenție resursele disponibile și încearcă să îți construiești o rezervă mai consistentă înainte de a face cheltuieli importante. Siguranța pe care o construiești acum îți poate permite să profiți de oportunități mai mari fără să depinzi de rezultate imediate.\n\nGemeni\n\nProfesional, o conversație poate deveni punctul de plecare pentru o schimbare interesantă, mai ales dacă ești deschis să asculți o propunere care vine din afara cercului tău obișnuit. Poate fi vorba despre o colaborare, un proiect suplimentar sau o idee care îți permite să îți folosești mai bine abilitățile de comunicare și negociere. Financiar, verifică însă foarte atent ce se află în spatele unei promisiuni de câștig și nu accepta condiții pe care nu le înțelegi complet. Dacă ai mai multe surse de venit, este momentul să vezi care dintre ele are cel mai mare potențial de dezvoltare. O alegere bine făcută îți poate permite să câștigi mai mult fără să îți crești proporțional volumul de muncă.",
"source": {
"uri": "money.ro",
"dataType": "news",
"title": "money.ro"
},
"authors": [
{
"uri": "catalina_mares@money.ro",
"name": "Catalina Mares",
"type": "author",
"isAgency": false
}
],
"concepts": [
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Horoscope",
"type": "wiki",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Horoscope"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Aries_(astrology)",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Aries (astrology)"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Energy",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Energy"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Signal",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Signal"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Bull",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Bull"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Siguranța",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Siguranța"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Gemini_(astrology)",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Gemini (astrology)"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Circle",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Circle"
}
}
],
"categories": [
{
"uri": "news/Arts_and_Entertainment",
"label": "news/Arts and Entertainment",
"wgt": 94
},
{
"uri": "iptc/economy,_business_and_finance",
"label": "iptc/economy, business and finance",
"wgt": 60
}
],
"image": "https://kuqhwqsgsjlwwqgfnnao.supabase.co/storage/v1/object/public/media/articles/1786889202063-th5ih3wkeb9.jpg",
"eventUri": null,
"sentiment": null,
"wgt": 524628766,
"relevance": 1
},
{
"uri": "9434481015",
"lang": "ron",
"isDuplicate": false,
"date": "2026-08-17",
"time": "02:11:37",
"dateTime": "2026-08-17T02:11:37Z",
"dateTimePub": "2026-08-17T02:10:39Z",
"dataType": "news",
"sim": 0,
"url": "https://www.fanatik.ro/tudor-baluta-mandru-de-colegi-dupa-ce-au-jucat-in-10-am-dat-absolut-totul-mesaj-inainte-de-europa-league-speram-ca-romania-sa-fie-cu-noi-21524982",
"title": "Tudor Băluță, mândru de colegi după ce au jucat în 10: \"Am dat absolut totul!\". Mesaj înainte de Europa League: \"Sperăm ca România să fie cu noi",
"body": "Tudor Băluță și-a lăudat colegii pentru determinarea de care au dat dovadă, în special pentru atitudine și concentrare, însă crede că e loc de îmbunătățit în jocul echipei sale. Pentru Craiova urmează adevăratul test, cel cu armenii de la Ararat Armenia din Europa League.\n\nTudor Băluță încearcă să vadă jumătatea plină a paharului din meciul cu Oțelul Galați\n\n\"Ne-am luptat foarte bine, având în vedere circumstanțele. Am jucat atât de mult în 10 oameni, am luat cartonașul roșu destul de devreme. Eu zic că am făcut un efort bun. Nu țin minte ca ei să fi avut în a doua repriză ocazii. Nimic important.\n\nSunt destul de multe lucruri pozitive. E păcat. Atitudinea, concentrarea, dăruirea fiecăruia sunt lucruri pe care trebuie să le punem în teren\", a declarat Tudor Băluță\n\nTotodată, Tudor Băluță a mărturisit că i se pare prea ușor dictată eliminarea colegului său Alexandru Crețu, care a luat două cartonașe galbene în nici 6 minute din prima repriză, ultimul în minutul 29.\n\nTudor Băluță nu crede că Alexandru Crețu trebuia eliminat atât de ușor în prima repriză, pentru două galbene\n\n\"Nu e comod să fii în situația asta, însă, dacă mă întrebați pe mine, destul de ușor. Primul a fost un fault la marginea terenului, mingea se ducea spre aut (n.r. galbenul). Îmi pare rău pentru el. Capul sus, mergem înainte. O dată i se întâmplă lui, apoi altuia. Mergem înainte, ne concentrăm pe ce contează.\n\nNe-am creat ocazii și în 10, am alergat cu toții, am dat absolut totul astăzi. Vreau să-mi felicit colegii, sunt mândru de cum ne-am prezentat astăzi. Asta trebuie să luăm cu noi în meciurile ce urmează.\n\nSperăm ca lumea din România să fie cu noi, să reprezentăm țara cât mai bine. Să ajungem în grupele Europa League, după ce anul trecut am jucat în Conference League\", a completat fotbalistul Universității Craiova.",
"source": {
"uri": "fanatik.ro",
"dataType": "news",
"title": "Fanatik.ro"
},
"authors": [
{
"uri": "flaviu_popa@fanatik.ro",
"name": "Flaviu Popa",
"type": "author",
"isAgency": false
}
],
"concepts": [
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Tudor_Băluță",
"type": "person",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Tudor Băluță"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/UEFA_Europa_League",
"type": "wiki",
"score": 4,
"label": {
"eng": "UEFA Europa League"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Armenia",
"type": "loc",
"score": 4,
"label": {
"eng": "Armenia"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Armenia"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Craiova",
"type": "loc",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Craiova"
},
"location": {
"type": "place",
"label": {
"eng": "Craiova"
},
"country": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Romania"
}
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Ararat_Province",
"type": "loc",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Ararat Province"
},
"location": {
"type": "place",
"label": {
"eng": "Ararat Province"
},
"country": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Armenia"
}
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Romania",
"type": "loc",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Romania"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Romania"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Crețu",
"type": "person",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Alexandru Crețu"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/ASC_Oțelul_Galați",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "ASC Oțelul Galați"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/FC_U_Craiova_1948",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "FC U Craiova 1948"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Association_football",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Association football"
}
}
],
"categories": [
{
"uri": "iptc/human_interest/award_and_prize",
"label": "iptc/human interest/award and prize",
"wgt": 60
}
],
"image": "https://www.fanatik.ro/wp-content/uploads/2026/08/tudor-baluta-jucator-scaled.jpg",
"eventUri": null,
"sentiment": null,
"wgt": 524628697,
"relevance": 1
},
{
"uri": "9434477588",
"lang": "ron",
"isDuplicate": false,
"date": "2026-08-17",
"time": "02:04:31",
"dateTime": "2026-08-17T02:04:31Z",
"dateTimePub": "2026-08-17T02:00:25Z",
"dataType": "news",
"sim": 0.8156862854957581,
"url": "https://adevarul.ro/stiri-externe/sua/sua-retrag-ultimul-portavion-din-asia-in-timp-ce-2550250.html",
"title": "SUA retrag ultimul portavion din Asia, în timp ce Trump se concentrează pe Iran și pe emisfera vestică. Cum ar putea profita China",
"body": "Războiul președintelui american Donald Trump împotriva Iranului pune la încercare limitele portavioanelor americane, lăsând Pacificul de Vest fără una dintre navele-cheie ale flotei SUA, tocmai într-un moment în care China dă noi semne de agresivitate.\n\nPortavionul U.S.S. George Washington părăsește Pacificul și urmează să îl înlocuiască pe U.S.S. Abraham Lincoln în Orientul Mijlociu, în contextul unor îngrijorări tot mai mari legate de starea de sănătate mintală a echipajului și de problemele de aprovizionare de la bordul navei Lincoln, aflată în misiune de foarte mult timp. Șederea pe mare a portavionului Lincoln a fost prelungită față de data inițială de revenire, stabilită pentru luna mai, pentru a susține operațiunile împotriva Iranului.\n\nAbsență temporară, dar cu impact strategic\n\nLipsa unui portavion american în Pacific ar putea fi de scurtă durată, dacă Marina SUA va desfășura o altă navă în următoarele câteva luni. Totuși, situația arată cât de mult sunt solicitați marinarii americani din cauza operațiunilor fără termen clar de încheiere împotriva Iranului, în timp ce administrația Trump se retrage tot mai mult din regiunea Asia-Pacific pentru a se concentra pe emisfera vestică, potrivit analiștilor citați de Associated Press.\n\n\"Administrația susține că regiunea Pacificului ar trebui să fie a doua prioritate, imediat după emisfera vestică\", a declarat Greg Poling, director al Programului pentru Asia de Sud-Est în cadrul Center for Strategic and International Studies. În realitate, spune el, Statele Unite fac \"exact opusul\" obiectivului declarat anterior, acela de a se retrage din Orientul Mijlociu.\n\nPotrivit lui Poling, aliații americani din Pacific sunt neliniștiți de imprevizibilitatea administrației republicane, în timp ce Beijingul \"este destul de mulțumit de faptul că atenția SUA este distrasă și că aliații și partenerii americani sunt frustrați\".\n\nChina ar putea profita de absența portavionului american\n\nBeijingul consideră prezența militară americană din regiune drept o amenințare la adresa ascensiunii Chinei și un obstacol în calea ambiției sale de a prelua controlul asupra Taiwanului, insula autonomă pe care Beijingul o revendică drept parte a teritoriului său. Statele Unite au susținut, la rândul lor, că regiunea Pacificului este prea importantă din punct de vedere economic pentru a fi abandonată.\n\nNimeni nu se așteaptă ca China să invadeze Taiwanul doar pentru că un portavion american a părăsit regiunea. Însă absența acestuia oferă Beijingului o nouă ocazie de a-și etala forța, susține Bryan Clark, fost ofițer al Marinei americane pe submarine și, în prezent, analist de apărare la Hudson Institute.\n\n\"Folosesc acest lucru ca parte a unei narațiuni menite să arate Filipinelor, Japoniei, Indoneziei și altor state din regiune că Statele Unite nu mai sunt principala putere din Pacificul de Vest\", a spus Clark. \"Ar prefera ca țările din regiune să ajungă la concluzia că China este puterea dominantă și că SUA nu mai pot garanta securitatea lor.\"\n\nChina a desfășurat, în această săptămână, exerciții navale comune cu Indonezia și a dat, în ultima perioadă, semne de agresivitate față de Japonia și Filipine, doi aliați-cheie ai Statelor Unite, aflați și ei în dispute teritoriale cu Beijingul.\n\nChina a organizat, luna aceasta, manevre militare în apropierea recifului Scarborough, în Marea Chinei de Sud, revendicat atât de Beijing, cât și de Manila. Luna trecută, un distrugător chinezesc dotat cu rachete ghidate a desfășurat un exercițiu cu muniție reală în largul insulei japoneze Okinotori, cea mai sudică insulă a Japoniei.\n\nWashingtonul încearcă să liniștească aliații din regiune\n\nAmiralul Frank Bradley, șeful Comandamentului american pentru Operațiuni Speciale, a încercat să transmită asigurări aliaților din regiune cu privire la angajamentul Washingtonului. El s-a aflat joi la Manila, unde a declarat omologilor filipinezi că forțele americane de operațiuni speciale sunt pregătite să intensifice exercițiile comune, pentru a consolida alianța dintre cele două țări. Bradley urmează să se deplaseze și în Japonia.\n\n\"Statele Unite au capacitatea de a proiecta forță militară oriunde în lume\", a declarat Bradley pentru agenția Associated Press. \"Iar atunci când amenințarea din regiunea Orientului Mijlociu va fi gestionată, ne vom redesfășura și reorienta forțele acolo unde va fi nevoie.\"\n\n\"De asemenea, am deplină încredere în capacitatea forțelor armate filipineze de a-și apăra suveranitatea și în relația noastră strânsă cu ele\", a adăugat el.\n\nEvan Sankey, analist de politici la Cato Institute, specializat în politica americană față de China, a explicat că portavioanele oferă aliaților Statelor Unite un sentiment de siguranță psihologică. Absența acestora din regiune, spune el, \"contribuie la senzația generală că atenția SUA este distrasă de evenimentele din Orientul Mijlociu\".\n\nTrump s-a bazat masiv pe portavioane în operațiunile militare\n\nÎn al doilea său mandat, Trump s-a bazat intens pe portavioane pentru a susține operațiuni militare. Portavionul U.S.S. Gerald R. Ford, de exemplu, s-a întors acasă la mijlocul lunii mai, după o misiune de 11 luni -- cea mai lungă de la Războiul din Vietnam -- în cursul căreia a susținut atât lupta Statelor Unite împotriva Iranului, cât și capturarea fostului lider venezuelean Nicolás Maduro.\n\nPortavionul Ford a fost afectat, la un moment dat, de un incendiu izbucnit într-o spălătorie de la bord, incident care a obligat nava să se întoarcă în Marea Mediterană pentru reparații și a lăsat sute de marinari fără locuri de cazare. Între timp, portavionul Lincoln a înregistrat un record de peste 240 de zile petrecute neîntrerupt pe mare. Parlamentari democrați au cerut, în repetate rânduri, anchete și mai multă transparență privind condițiile de la bordul navei.\n\nLimitele umane ale operațiunilor navale prelungite\n\nNavele de război și echipajele lor au, la rândul lor, limite, avertizează Robert Farley, care predă securitate națională și diplomație la University of Kentucky și scrie frecvent despre portavioane.\n\n\"Oamenii nu se odihnesc suficient. Este epuizant din punct de vedere psihologic, iar timpul de refacere face parte din menținerea sănătății echipajului\", a explicat Farley. \"Uneori se spune doar că \"acești oameni nu au avut vacanță\". Dar, de fapt, vorbim despre limite bine cunoscute ale capacității unui echipaj de a funcționa la eficiență maximă pe termen lung. Iar această capacitate scade inevitabil.\"\n\nPotrivit lui Clark, de la Hudson Institute, presiunea exercitată asupra portavioanelor americane se datorează lipsei de pregătire și planificare anterioară pentru un război de o asemenea durată cu Iranul.\n\n\"Dacă am fi știut că urma să ne mobilizăm pentru un conflict de acest tip și că s-ar putea prelungi atât de mult, probabil am fi făcut ajustări din timp în programul de desfășurare a portavioanelor, pentru a ne asigura că vor fi disponibile mai multe nave\", a spus Clark.\n\nPotrivit acestuia, Marina SUA dispune de 11 portavioane și desfășoară, de regulă, două sau trei simultan. Numărul ar putea ajunge însă la patru, dacă U.S.S. Theodore Roosevelt va pleca din San Diego spre Orientul Mijlociu, permițându-i portavionului Washington să revină în Pacific.\n\nAceste nave uriașe vor avea însă nevoie de întreținere, ceea ce ar putea crea blocaje la cele două șantiere navale americane specializate în portavioane.\n\n\"Vom ajunge să avem o \"datorie de mentenanță\" care va trebui plătită în următorii ani\", a spus Clark. \"Probabil vom avea o prezență mai redusă a portavioanelor decât în anii precedenți, pentru că multe dintre ele vor aștepta la coadă pentru reparații.\"\n\nSemne de întrebare privind viitorul portavioanelor\n\nMichael Swaine, cercetător superior în cadrul Programului pentru Asia de Est al Quincy Institute, pune sub semnul întrebării nevoia viitoare de portavioane, pe fondul transformărilor rapide ale modului în care se poartă războaiele moderne.\n\nPotrivit lui Swaine, portavioanele pot fi vizate mult mai ușor de drone și rachete, în special de un adversar precum China, în timp ce navele mai mici și submarinele pot fi la fel de eficiente în lovirea țintelor precum avioanele de vânătoare lansate de pe un portavion.\n\nOficiali de rang înalt ai Marinei SUA și-au exprimat, la rândul lor, dorința de a reduce dependența excesivă de portavioane. Amiralul Daryl Caudle, șeful Operațiunilor Navale, a declarat pentru Associated Press, în luna februarie, că își dorește să convingă comandanții să folosească nave mai mici și mai noi, precum și alte tipuri de resurse militare, în locul recurgerii constante la portavioanele uriașe.",
"source": {
"uri": "adevarul.ro",
"dataType": "news",
"title": "adevarul.ro"
},
"authors": [
{
"uri": "viorica_marin@adevarul.ro",
"name": "Viorica Marin",
"type": "author",
"isAgency": false
}
],
"concepts": [
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Abraham_Lincoln",
"type": "person",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Abraham Lincoln"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Pacific_Ocean",
"type": "wiki",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Pacific Ocean"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Aircraft_carrier",
"type": "wiki",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Aircraft carrier"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Ship",
"type": "wiki",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Ship"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Middle_East",
"type": "loc",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Middle East"
},
"location": null
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Donald_Trump",
"type": "person",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Donald Trump"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Beijing",
"type": "loc",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Beijing"
},
"location": {
"type": "place",
"label": {
"eng": "Beijing"
},
"country": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "China"
}
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/United_States",
"type": "loc",
"score": 5,
"label": {
"eng": "United States"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "United States"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Philippines",
"type": "loc",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Philippines"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Philippines"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Japan",
"type": "loc",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Japan"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Japan"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Iran",
"type": "loc",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Iran"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Iran"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/China",
"type": "loc",
"score": 5,
"label": {
"eng": "China"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "China"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Taiwan",
"type": "loc",
"score": 4,
"label": {
"eng": "Taiwan"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Taiwan"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Bradley_University",
"type": "org",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Bradley University"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Center_for_Strategic_and_International_Studies",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Center for Strategic and International Studies"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/George_Washington",
"type": "person",
"score": 3,
"label": {
"eng": "George Washington"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/United_States_Navy",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "United States Navy"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Asia-Pacific",
"type": "loc",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Asia-Pacific"
},
"location": null
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Southeast_Asia",
"type": "loc",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Southeast Asia"
},
"location": null
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Sailor",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Sailor"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Republic",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Republic"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Asia",
"type": "loc",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Asia"
},
"location": null
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Manila",
"type": "loc",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Manila"
},
"location": {
"type": "place",
"label": {
"eng": "Manila"
},
"country": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Philippines"
}
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Indonesia",
"type": "loc",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Indonesia"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Indonesia"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Hudson_Institute",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Hudson Institute"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Cato_Institute",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Cato Institute"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Admiral",
"type": "person",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Admiral"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Gerald_Ford",
"type": "person",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Gerald Ford"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/South_China_Sea",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "South China Sea"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Rocket",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Rocket"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Sovereignty",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Sovereignty"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Ammunition",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Ammunition"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Island",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Island"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Destroyer",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Destroyer"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Submarine",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Submarine"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Moon",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Moon"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/State_(polity)",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "State (polity)"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Washington,_D.C.",
"type": "loc",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Washington, D.C."
},
"location": {
"type": "place",
"label": {
"eng": "Washington, D.C."
},
"country": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "United States"
}
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/East_Asia",
"type": "loc",
"score": 1,
"label": {
"eng": "East Asia"
},
"location": null
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Vietnam_War",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Vietnam War"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Mediterranean_Sea",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Mediterranean Sea"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Associated_Press",
"type": "org",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Associated Press"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolás_Maduro",
"type": "person",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Nicolás Maduro"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Theodore_Roosevelt",
"type": "person",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Theodore Roosevelt"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Democratic_Party_(United_States)",
"type": "org",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Democratic Party (United States)"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Kentucky",
"type": "loc",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Kentucky"
},
"location": {
"type": "place",
"label": {
"eng": "Kentucky"
},
"country": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "United States"
}
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/San_Diego",
"type": "loc",
"score": 1,
"label": {
"eng": "San Diego"
},
"location": {
"type": "place",
"label": {
"eng": "San Diego"
},
"country": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "United States"
}
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Quincy,_Massachusetts",
"type": "loc",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Quincy, Massachusetts"
},
"location": {
"type": "place",
"label": {
"eng": "Quincy, Massachusetts"
},
"country": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "United States"
}
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Venezuela",
"type": "loc",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Venezuela"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Venezuela"
}
}
}
],
"categories": [
{
"uri": "news/Politics",
"label": "news/Politics",
"wgt": 100
},
{
"uri": "iptc/politics_and_government",
"label": "iptc/politics and government",
"wgt": 83
}
],
"image": "https://cdn.adh.reperio.news/image-6/60c0f790-d401-456a-8ce7-ab7be41482ce/index.jpeg?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover",
"eventUri": "ron-488982",
"sentiment": null,
"wgt": 524628271,
"relevance": 1
},
{
"uri": "9434476752",
"lang": "ron",
"isDuplicate": false,
"date": "2026-08-17",
"time": "02:03:23",
"dateTime": "2026-08-17T02:03:23Z",
"dateTimePub": "2026-08-17T02:00:21Z",
"dataType": "news",
"sim": 0,
"url": "https://www.gandul.ro/exclusiv/detinut-roman-inchisori-ungaria-musulman-20981500",
"title": "Ce a pățit un deținut român în pușcăriile din Ungaria",
"body": "Un român care a executat un an de detenție în două penitenciare din Ungaria a povestit, în exclusivitate pentru Gândul, coșmarul pe care l-a trăit în țara vecină. Printre multe altele, bărbatul a vorbit despre lipsa ajutorului medical, despre ploșnițele care îl mușcau noapte de noapte și despre cum ar fi fost nevoit să se declare musulman, pentru o bucată de carne de pui.\n\nEliberat recent din detenție și plasat în arest la domiciliu, cetățeanul român a acceptat să vorbească doar sub protecția anonimatului, în condițiile în care nu a primit, încă, o condamnare definitivă. Acuzat de înșelăciune, acesta a fost extrădat din România în Ungaria și transportat la Penitenciarul Marko, o clădire construită în 1892, situată chiar în apropierea Tribunalului Budapesta.\n\nMarko, prima stație în drumul spre iad\n\nMarko este o închisoare de tranzit, în care deținuții nu stau mai mult de opt zile, timp în care sunt amprentați și fotografiați. Românul spune că a stat trei zile la Marko, unde, spune el, ar fi trăit primele sale experiențe teribile din sistemul penitenciar maghiar. Acesta afirmă că a fost introdus într-o celulă mizerabilă, cu două paturi. La masa de dimineață, deținuții primeau o felie de parizer și o pâine mică, feliată.\n\n\"Atunci când mâncai parizerul, trebuia să-ți faci socoteala că bucata de pâine era pentru toată ziua. Trebuia sa-ți rămână și la prânz, unde se dădea o zeamă fără gust, iar la felul doi carne vegetală, din soia, dar și seara, când primeam fiecare câte o conservă\", a declarat românul, pentru Gândul.\n\nUn coșmar era și la dușuri, unde din trei funcționa numai unul, iar apa curgea automat numai cinci minute, interval în care trei oameni erau nevoiți să se spele toți odată.\n\n\"Trebuia să mă șterg de gel de duș, pentru că gardienii refuzau să mai apese o dată pe buton\", a mai spus fostul deținut.\n\nDevorat de ploșnițe\n\nSituația românului s-a înrăutățit, însă, după ce a fost transferat la Penitenciarul Venyige. Situată tot la Budapesta, închisoarea a fost amenajată în 1999 într-un fost cămin muncitoresc din anii '70 și este prima pușcărie de tip turn din țară.\n\nBărbatul a menționat că, pentru o bucată de carne de pui, pe care o primea oricum la un interval de aproximativ o lună, a fost nevoit să se declare de religie musulmană. Astfel, beneficia de alt regim alimentar, ales pe criterii religioase.\n\n\"Aici stăteam câte patru în cameră, iar condițiile erau de coșmar. Aveam un sigur geam, care nu se putea deschide, iar seara, la ora 22.00, se tăia curentul și rămâneam în beznă totală, inclusiv fără televizor, singura noastră bucurie.\n\nDar asta era nimic, pentru că, după stingere, celula se umplea de sute de ploșnițe care ne mușcau până se făcea dimineață și lumina pătrundea din nou în cameră. Am și făcut mai multe atacuri de panică\", a explicat românul.\n\nRomânul, lăsat să zacă de personalul medical\n\nFostul deținut susține că, deși aceste condiții cumplite erau la fel și pentru maghiari, s-a simțit discriminat abia atunci când a necesitat îngrijiri medicale.\n\n\"La un moment dat, am făcut o infecție în talpă. Le-am anunțat pe asistente, dar au zis ca n-am nimic și mi-au dat cu betadină. Netratată, infecția s-a agravat și timp de cinci zile am zăcut cu febră mare, până când am fost dus la doctor, care mi-a prescris imediat Augmentin, un antibiotic puternic\", spune bărbatul.\n\nEl a precizat că, în cele zece zile de tratament, asistenta care i-a adus pastila în cameră a refuzat să i-o dea pe motiv că s-a prezentat în fața ei în papuci și, ca urmare, i-a reproșat o presupusă lipsă de respect față de uniforma statului.\n\nBărbatul a spus că, deși la încarcerare a primit un pliant cu drepturile omului, tradus în limba română, aproape nimic din ce scria acolo nu era respectat.\n\n\"Cu familia abia dacă puteam să iau legătura, în sensul în care nu m-au ajutat nici măcar să trimit o scrisoare, pentru curățenie nu primeam niciun fel de soluție și curățam WC-ul cu propriile noastre haine, transformate în cârpe. Am văzut personal deținuți care, după ce mergeau la toaletă, se ștergeau cu fâșii rupte din cearșafuri.\n\nVreau să vă mai spun că, după ce mi-au dat drumul și am mâncat din nou carne, mi-a venit rău\", a explicat românul care, timp de un an, a fost închis într-o închisoare maghiară.",
"source": {
"uri": "gandul.ro",
"dataType": "news",
"title": "Gândul"
},
"authors": [
{
"uri": "andrei_dumitrescu@gandul.ro",
"name": "Andrei Dumitrescu",
"type": "author",
"isAgency": false
}
],
"concepts": [
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Muslims",
"type": "loc",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Muslims"
},
"location": null
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Romanians",
"type": "wiki",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Romanians"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Hungary",
"type": "loc",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Hungary"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Hungary"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Gândul",
"type": "wiki",
"score": 4,
"label": {
"eng": "Gândul"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Bread",
"type": "wiki",
"score": 4,
"label": {
"eng": "Bread"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Meat",
"type": "wiki",
"score": 4,
"label": {
"eng": "Meat"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Hunger",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Hunger"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Cell_(biology)",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Cell (biology)"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Budapest",
"type": "loc",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Budapest"
},
"location": {
"type": "place",
"label": {
"eng": "Budapest"
},
"country": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Hungary"
}
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Romania",
"type": "loc",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Romania"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Romania"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Gust",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Gust"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Soybean",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Soybean"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Religion",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Religion"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Water",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Water"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Antibiotic",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Antibiotic"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Hungarians",
"type": "loc",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Hungarians"
},
"location": null
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_language",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Romanian language"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Fever",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Fever"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Solution",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Solution"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/State_(polity)",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "State (polity)"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Human_rights",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Human rights"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Infection",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Infection"
}
}
],
"categories": [
{
"uri": "iptc/politics_and_government",
"label": "iptc/politics and government",
"wgt": 77
},
{
"uri": "iptc/religion",
"label": "iptc/religion",
"wgt": 69
}
],
"image": "https://www.gandul.ro/wp-content/uploads/2026/08/puscarie-budapesta-jpg-1.jpeg",
"eventUri": null,
"sentiment": null,
"wgt": 524628203,
"relevance": 1
},
{
"uri": "9434476623",
"lang": "ron",
"isDuplicate": false,
"date": "2026-08-17",
"time": "02:02:58",
"dateTime": "2026-08-17T02:02:58Z",
"dateTimePub": "2026-08-17T02:02:05Z",
"dataType": "news",
"sim": 0,
"url": "https://ziare.com/europa-league/universitatea-craiova-ararat-armenia-lot-prezentare-2030132",
"title": "Craiova versus Ararat-Armenia, pentru un loc în Europa League! Cine este adversara campioanei României",
"body": "După ce a trecut de Vitebsk, iar apoi a fost eliminată de Levski Sofia din preliminariile Champions League, Craiova a ajuns în Europa League, unde a reușit să o scoată pe KuPS, ajungând astfel în playoff.\n\nUltimul adversar din preliminarii va fi Ararat-Armenia, campioana, evident, a Armeniei. Aceștia au fost eliminați de Celije din turul trei preliminar al Champions League, după ce au trecut, înainte, de Riga FC și de Shamrock Rovers.\n\nAnul trecut, Ararat Armenia s-a duelat cu U Cluj în preliminariile Conference League, reușind să elimine echipa din România cu 2-1 la general. Ulterior au fost scoși de Sparta Praga, în turul trei.\n\nLa nivelul lotului, Cel mai important jucător al lor este portarul Joao Bravim, din Brazilia, cotat la 800 de mii de euro. Valoarea totală a lotului lor este de 8.31 milioane de euro.\n\nSpre compatație, lotul Craiovei este evaluat la 37 de milioane de euro, iar cel mai valoros jucător este Ștefan Baiaram, cotat la 5 milioane de euro. 18 jucători din lotul Craiovei valorează mai mult decât Bravim. Doar șapte sunt sub el, ca cotă de piață.",
"source": {
"uri": "ziare.com",
"dataType": "news",
"title": "Ziare.com"
},
"authors": [
{
"uri": "iosif_pintilie@ziare.com",
"name": "Iosif Pintilie",
"type": "author",
"isAgency": false
}
],
"concepts": [
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/UEFA_Champions_League",
"type": "wiki",
"score": 4,
"label": {
"eng": "UEFA Champions League"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/UEFA_Europa_League",
"type": "wiki",
"score": 4,
"label": {
"eng": "UEFA Europa League"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Craiova",
"type": "loc",
"score": 4,
"label": {
"eng": "Craiova"
},
"location": {
"type": "place",
"label": {
"eng": "Craiova"
},
"country": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Romania"
}
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Kuopion_Palloseura",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Kuopion Palloseura"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/PFC_Levski_Sofia",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "PFC Levski Sofia"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Vitebsk",
"type": "loc",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Vitebsk"
},
"location": {
"type": "place",
"label": {
"eng": "Vitebsk"
},
"country": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Belarus"
}
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Armenia",
"type": "loc",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Armenia"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Armenia"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Riga_FC",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Riga FC"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/FC_Universitatea_Cluj",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "FC Universitatea Cluj"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/FC_Ararat_Yerevan",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "FC Ararat Yerevan"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Shamrock_Rovers_F.C.",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Shamrock Rovers F.C."
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/AC_Sparta_Prague",
"type": "org",
"score": 1,
"label": {
"eng": "AC Sparta Prague"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Euro",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Euro"
}
}
],
"categories": [
{
"uri": "news/Sports",
"label": "news/Sports",
"wgt": 74
},
{
"uri": "iptc/sport",
"label": "iptc/sport",
"wgt": 84
}
],
"image": "https://s2.ziareromania.ro/?mmid=aee6256b26f0893c88",
"eventUri": null,
"sentiment": null,
"wgt": 524628178,
"relevance": 1
},
{
"uri": "9434476253",
"lang": "ron",
"isDuplicate": false,
"date": "2026-08-17",
"time": "02:02:37",
"dateTime": "2026-08-17T02:02:37Z",
"dateTimePub": "2026-08-17T02:00:50Z",
"dataType": "news",
"sim": 0.4980392158031464,
"url": "https://www.fanatik.ro/daniel-pancu-la-49-de-ani-povesti-spumoase-din-copilaria-diamantului-din-nicolina-a-ajuns-fotbalist-pentru-ca-stia-geografie-21518863",
"title": "Daniel Pancu la 49 de ani. Povești spumoase din copilăria \"Diamantului din Nicolina\": a ajuns fotbalist pentru că știa... geografie!",
"body": "Pe 17 august, antrenorul rapidist Daniel Pancu împlinește 49 de ani. Cu un an înainte ca \"Pancone\" să schimbe din nou prefixul, FANATIK vă prezintă câteva episoade spumoase din copilăria celui care acum este idolul Giuleștiului. Primul \"cadou\" primit de legenda alb-vișiniilor a fost cartonașul roșu pe care l-a primit în derby-ul Rapid - Dinamo (0-1) de sâmbătă. \"Sunt convins că Pancu știe că a greșit. Daniel a primit un cadou mai repede cu două zile pentru că luni, 17 august, este ziua lui. Este un cadou pe care nu și l-a dorit, dar important este să învețe ceva din această situație\", spunea Cristi Balaj, prietenul lui Pancu, la FANATIK SUPERLIGA.\n\nDaniel Pancu la vârsta de 49 de ani! A fost admis la fotbal pentru că știa geografie!\n\nDaniel Pancu s-a născut la Iași, tatăl lui, Viorel, fiind un mare fan al Politehnicii. Firesc, puștiul care înoda picioarele copiilor din cartierul Nicolina, unde familia Pancu locuia, s-a dus la o selecție la gruparea ieșeană. Paradoxal, \"Pancone\" nu a fost reținut de Poli ca urmare a calităților sale sportive, ci a cunoștințelor geografice!\n\nAntrenorul de la grupa Poli 1977, regretatul Kurt Gross, care punea preț ridicat și pe educație, i-a întrebat pe puștii care voiau să devină noii idoli ai Copoului care e capitala județului Covasna. Iar cum răspunsul lui Daniel, Sfântu Gheorghe, a venit prompt, fostul \"secund\" al lui Gheorghe Constantin l-a pus pe Pancu primul pe lista copiilor selectați!\n\nSupranumit \"Diamantul din Nicolina\", Daniel Pancu a fost portar la început\n\nGross nu a intuit tehnicitatea ieșită din comun a celui care apoi a primit supranumele de \"Diamantul din Nicolina\". Astfel, Pancu a început să joace fotbal organizat ca portar! Pancone avea însă aptitudini bune pentru postul pe care a început fotbalul. Dovadă a fost și meciul de poveste din Turcia, din 2005, dintre Fenerbache și Beșiktaș, în care ieșeanul a intrat în poartă în ultimele zece minute și a avut câteva intervenții de excepție pentru oaspeți, care s-au impus cu 4-3. După acel meci, Pancone a fost numit \"Pantera din Kaidkoy\", după numele arenei lui Fener.\n\nDaniel Pancu a devenit jucător de câmp destul de rapid, după ce grupa lui a fost preluată de Dumitru \"Mitică\" Romilă. Cunoscut sub numele de Romilă I, fratele mai mare al fostului internațional Mihai Romilă II s-a ocupat la Poli de Pancu în tot junioratul. Când voia să se laude cu rezultatele muncii sale, Dumitru Romilă avea o metodă care nu dădea greș. Îi dădea mingea lui Pancu și-i spunea să se apuce de driblat colegii! Cărora le trebuia minute bune pentru a-i lua mingea actualului rapidist.\n\nPremiant până în clasa a 8-a\n\nUna dintre condițiile pe care mama lui Pancu a avut-o pentru ca fiul ei să facă fotbal a fost obținerea de rezultate bune la școală. \"Pancone\" și-a ascultat mama: a fost premiant până în clasa a 8-a și nu a fost un elev modest nici în liceu.\n\nInteresul pentru educație s-a păstrat și apoi, Daniel fiind recunoscut ca unul dintre puținii fotbaliști pasionați de lectură. Indiferent de echipele la care a jucat, Pancone avea mereu o carte cu el în deplasări, cantonamente ori vacanțe.",
"source": {
"uri": "fanatik.ro",
"dataType": "news",
"title": "Fanatik.ro"
},
"authors": [
{
"uri": "ovidiu_minea@fanatik.ro",
"name": "Ovidiu Minea",
"type": "author",
"isAgency": false
}
],
"concepts": [
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolina",
"type": "wiki",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Nicolina"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Daniel_Pancu",
"type": "person",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Daniel Pancu"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Association_football",
"type": "wiki",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Association football"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Iași",
"type": "loc",
"score": 4,
"label": {
"eng": "Iași"
},
"location": {
"type": "place",
"label": {
"eng": "Iași"
},
"country": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Romania"
}
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/FC_Rapid_București",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "FC Rapid București"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/FC_Dinamo_București",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "FC Dinamo București"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Danish_Superliga",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Danish Superliga"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Constantin",
"type": "person",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Gheorghe Constantin"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Covasna_County",
"type": "loc",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Covasna County"
},
"location": {
"type": "place",
"label": {
"eng": "Covasna County"
},
"country": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Romania"
}
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Sfântu_Gheorghe",
"type": "loc",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Sfântu Gheorghe"
},
"location": {
"type": "place",
"label": {
"eng": "Sfântu Gheorghe"
},
"country": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Romania"
}
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Goalkeeper_(association_football)",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Goalkeeper (association football)"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Beşiktaş_J.K.",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Beşiktaş J.K."
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Turkey",
"type": "loc",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Turkey"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Turkey"
}
}
}
],
"categories": [
{
"uri": "news/Sports",
"label": "news/Sports",
"wgt": 94
},
{
"uri": "iptc/sport",
"label": "iptc/sport",
"wgt": 98
},
{
"uri": "iptc/society/demographic_group",
"label": "iptc/society/demographic group",
"wgt": 94
}
],
"image": "https://www.fanatik.ro/wp-content/uploads/2026/08/aniversare-pancu-cailupq5.jpg",
"eventUri": "ron-488954",
"sentiment": null,
"wgt": 524628157,
"relevance": 1
},
{
"uri": "9434475983",
"lang": "ron",
"isDuplicate": false,
"date": "2026-08-17",
"time": "02:02:15",
"dateTime": "2026-08-17T02:02:15Z",
"dateTimePub": "2026-08-17T02:00:24Z",
"dataType": "news",
"sim": 0,
"url": "https://www.cotidianul.ro/?p=995024",
"title": "De ce ar amplifica adoptarea monedei unice austeritatea în România. Economistul Andrei Mocearov, despre problemele majore ale zonei euro. \"Este o cămașă de forță",
"body": "Subiectul aderării României la zona euro reapare frecvent în discursul politic. De data aceasta, cel care a reaprins discuția a fost chiar președintele Nicușor Dan. Deși la nivel declarativ există voință politică pentru acest pas, nu este clar dacă aderarea este benefică pentru România. În vreme ce ideea monedei unice este una bună, designul instituțional și lipsa unei politici fiscale comune duc la dezechilibre macroeconomice și la șocuri asimetrice printre statele membre, în cazul unor crize. Îndeplinirea criteriilor de aderare încurajează totodată politicile de austeritate, iar într-un stat ca România, în care cheltuielile sociale sunt și așa printre cele mai mici, un astfel de proces nu ar face decât să adâncească discrepanțele sociale și să accentueze sărăcia. În plus, economistul Andrei Mocearov ridică și problema convergenței din zona euro. În realitate, zona euro nu funcționează așa cum trebuie și are nevoie să fie reformată.\n\nPreședintele a declarat că există un \"acord de principiu\" între partide pentru aderarea la zona euro, \"(...) însă acesta este un proces de durată care trebuie prioritizat şi în cadrul căruia vom face toate dezbaterile necesare\", a afirmat Nicuşor Dan, după ce agenția de rating Moody's a confirmat menținerea ratingului de țară al României.\n\nProcesul de adoptare a monedei unice este însă unul anevoios, iar îndeplinirea criteriilor poate determina politici și mai austere, orientate spre statul minimal non-protectiv, în contextul în care oricum aceasta este tendința la nivel politic.\n\nÎndeplinirea criteriilor de aderare la zona euro vine la pachet cu o serie de constrângeri, mai ales în ceea ce privește deficitul bugetar.\n\nTema deficitului este și așa sensibilă în România, iar pentru \"salvarea\" cel puțin pe moment a ratingului de țară s-au făcut compromisuri sociale în serie prin așa numitele măsuri \"anti-deificit\".\n\nZona euro nu funcționează\n\n\"Efectele negative sunt legate și de felul în care arată România în raport cu zona euro, pe de-o parte. Mă refer la convergența reală, în special, nu la cea nominală, iar pe de altă parte este legată de felul în care funcționează zona euro\", afirmă economistul Andrei Mocearov, într-o intervenție pentru Cotidianul.ro.\n\nMocearov spune că zona euro \"nu funcționează\" așa cum trebuie, iar după părerea sa nu există nicio perspectivă de viitor ca acest lucru să se rezolve.\n\n\"O zonă monetară, cum este zona euro, trebuie să aibă atât politică monetară comună, cât și politică fiscală comună. Ori, Uniunea Europeană nu are aceste lucruri, are numai niște constrângeri legate de deficite\", afirmă economistul.\n\nAcesta spune că zona euro nu este capabilă să răspundă corect la șocurile asimetrice care afectează mai tare țările \"mai slabe\", decât țările \"mai puternice\". \"În general, în interiorul zonei euro, convergența nu s-a realizat.\"\n\nAndrei Mocearov afirmă faptul că nu se întrevede vreo rezolvare pentru problemele de convergență din interiorul zonei euro, în primul rând pentru că nu există interes din punct de vedere ideologic pentru acest lucru.\n\nZona euro, o \"cămașă de forță\"\n\n\"România nu îndeplinește nici un criteriu. E absurd să ne gândim la aderare pentru viitorul apropiat. Nimeni nu se gândește că noi avem aceste deficite foarte mari și, deși se face un program de austeritate care le-a mai redus, nu se întrevede ce facem mai departe de 2026\", clarifică acesta.\n\nAcesta spune că pentru \"a intra în rândul lumii\", România trebuie să crească masiv veniturile fiscale, dar nimeni nu se gândește la acest lucru.\n\nTotodată, subliniază Mocearov, zona euro este \"o cămașă de forță\", fundamental construită pentru programe de austeritate.\n\n\"Ideea de monedă unică nu este greșită\"\n\nProblema zonei euro, spune Andrei Mocearov, este că stă \"într-un singur picior\", acela fiind politica monetară, însă nu are o politică fiscală comună.\n\n\"Ideea monedei unice nu este greșită, dar designul instituțional este prost\", afirmă economistul. \"Orice zonă monetară are o politică fiscală. Cum sunt Statele Unite. Sunt un stat federal care are dolarul\", adaugă acesta.\n\nComparativ cu ce s-a întâmplat în timpul crizei datoriilor publice din 2010 în Europa, în SUA, Texas nu a fost lăsat să cadă, subliniază Mocearov, \"așa cum a lăsat UE Grecia, Spania, Irlanda\".\n\n\"În SUA, bugetul ajută Texasul. În Europa, bugetul UE nu că nu ajută celelalte țări, dar nu are voie. Am și scris la vremea respectivă, în Ziarul Financiar. Ajutorul pentru Grecia nu a fost pentru Grecia. A fost ajutorul pentru băncile germane și franceze care împrumutaseră Grecia și nu mai putea să plătească\", precizează economistul.\n\nZona euro, complet nereformată\n\n\"Sigur că există și perspectiva românească pură. Adică, dacă intri acolo pierzi independența politicii monetare. Adică pierzi posibilitățile de ajustare prin politica monetară. De exemplu, acum leul se depreciază în raport cu euro. Dacă intri în zona euro nu mai poți să faci asta\", explică Andrei Mocearov.\n\nAcesta clarifică faptul că în zona euro există o discrepanță mare între nord și sud, iar nordul, de fapt, nu ajută sudul.\n\n\"Zona euro este complet nereformată. Acum 10 ani se mai discuta, era o temă pe masă. Dar acum nici nu se mai discută despre această reformă. Este complet nereformată și nu mai produce convergență, ci divergență\", mai adaugă economistul.\n\nCare este procesul de aderare la euro\n\nComisia Europeană și Banca Centrală Europeană (BCE) întocmesc rapoarte de convergență, cel puțin o dată la doi ani sau la cererea statelor, în care verifică dacă sunt îndeplinite criteriile economice și juridice.\n\nDacă rapoartele confirmă îndeplinirea convergenței durabile, Consiliul UE adoptă decizia de introducere a euro, stabilind și cursul de conversie fix dintre moneda națională și moneda unică.\n\nÎnainte de acest moment, țara trebuie să fi participat cel puțin doi ani la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II/MCS II), fără devalorizări sau tensiuni grave ale cursului față de euro.\n\nȚara noastră nu îndeplinește niciunul dintre criteriile de aderare la euro, deși există deja un obiectiv declarat de aderare până la finalul deceniului.\n\nCriteriile de aderare însă vin cu o serie de rigori economice care pot lovi direct în populație.\n\nRomânia, care are și așa un stat social inexistent, având cea mai mică pondere de cheltuieli sociale din PIB, ar fi nevoită să facă și mai multe \"economii\" pe partea socială, fapt care ar afecta și mai mult nivelul de trai.\n\nÎn plus, opoziția extremistă din România va încerca să capitalizeze politic acest subiect, exploatând toate \"neplăcerile\" pe care le presupune, cel puțin pe termen scurt, aderarea la zona euro.\n\nStatul social, aproape inexistent în România\n\nRomânia se află la coada clasamentului în UE la capitolul cheltuieli sociale din PIB, uneori fiind chiar ultima în clasament.\n\nTotodată, este și printre ultimele state la capitolul încasări din taxe, cu sub 30% pondere a taxelor în PIB, conform datelor recente și cu un sistem de colectare deficitar, în primul rând din cauza gradului scăzut de digitalizare a ANAF.\n\nÎn ceea ce privește componenta socială din România, discursul public este foarte mult axat de înfierarea \"asistaților sociali\", iar tendința este de minimalizare a statului per ansamblu prin tăieri de posturi și de cheltuieli.\n\nAstfel, la capitolul cheltuieli sociale din PIB, România este undeva la coada Uniunii Europene, în 2025 acestea vor scădea la puțin 13% din PIB, față de 13% anul trecut.\n\nPentru 2024, estimările Eurostat arată că România a ajuns la circa 17,2% din PIB pentru cheltuieli de protecție socială, în timp ce media UE era de 27,3% din PIB.\n\nDată fiind natura zonei euro și a cerințelor ce trebuie îndeplinite pentru a face parte din ea, statul român ar fi și mai slăbit iar protecția pentru cetățeni ar fi și mai scăzută decât este acum.\n\nRespectarea țintelor de deficit și îndeplinirea criteriilor de la Maastricht s-ar face, cel mai probabil, în același fel în care a fost gestionat deficitul și până acum: prin măsuri anti-sociale și tăieri de la stat, nu printr-o întărire a fiscalizării și o înăsprire a acesteia față de marele capital.\n\nAvând în vedere că abordarea economică a clasei politice din România este oricum una neoliberală, presiunea zonei euro nu ar face decât să exacerbeze politicile de austeritate și să șubrezească și mai mult un stat cu o structură slabă.",
"source": {
"uri": "cotidianul.ro",
"dataType": "news",
"title": "Cotidianul RO"
},
"authors": [
{
"uri": "teodor_bobei@cotidianul.ro",
"name": "Teodor Bobei",
"type": "author",
"isAgency": false
}
],
"concepts": [
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Shirt",
"type": "wiki",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Shirt"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Coin",
"type": "wiki",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Coin"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/European_Union",
"type": "loc",
"score": 5,
"label": {
"eng": "European Union"
},
"location": null
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Eurozone",
"type": "loc",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Eurozone"
},
"location": null
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Romania",
"type": "loc",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Romania"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Romania"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Monetary_policy",
"type": "wiki",
"score": 4,
"label": {
"eng": "Monetary policy"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Greece",
"type": "loc",
"score": 4,
"label": {
"eng": "Greece"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Greece"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Nicușor_Dan",
"type": "person",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Nicușor Dan"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Continental_Reformed_church",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Continental Reformed church"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Moody's_Investors_Service",
"type": "org",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Moody's Investors Service"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/State_(polity)",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "State (polity)"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Europe",
"type": "loc",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Europe"
},
"location": null
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Euro",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Euro"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/United_States",
"type": "loc",
"score": 3,
"label": {
"eng": "United States"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "United States"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Ziarul_Financiar",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Ziarul Financiar"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Ideology",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Ideology"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Nazi_Germany",
"type": "loc",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Nazi Germany"
},
"location": null
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/French_language",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "French language"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Federation",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Federation"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Gross_domestic_product",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Gross domestic product"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/European_Central_Bank",
"type": "org",
"score": 2,
"label": {
"eng": "European Central Bank"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/United_States_dollar",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "United States dollar"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Ireland",
"type": "loc",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Ireland"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Ireland"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Spain",
"type": "loc",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Spain"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Spain"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Eurostat",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Eurostat"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Fee",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Fee"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_leu",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Romanian leu"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/European_Commission",
"type": "org",
"score": 1,
"label": {
"eng": "European Commission"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Wine",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Wine"
}
}
],
"categories": [
{
"uri": "news/Business",
"label": "news/Business",
"wgt": 100
},
{
"uri": "iptc/economy,_business_and_finance/economy",
"label": "iptc/economy, business and finance/economy",
"wgt": 100
},
{
"uri": "iptc/politics_and_government/government/government_budget",
"label": "iptc/politics and government/government/government budget",
"wgt": 100
}
],
"image": "https://www.cotidianul.ro/wp-content/uploads/2025/06/20/zona-schengen-euro-UE-bani.webp",
"eventUri": null,
"sentiment": null,
"wgt": 524628135,
"relevance": 1
},
{
"uri": "9434475345",
"lang": "ron",
"isDuplicate": false,
"date": "2026-08-17",
"time": "02:01:16",
"dateTime": "2026-08-17T02:01:16Z",
"dateTimePub": "2026-08-17T02:00:00Z",
"dataType": "news",
"sim": 0,
"url": "https://www.cotidianul.ro/?p=994368",
"title": "Profesorii nu primesc nici ce li s-a promis în 2023. Ce spun guvernanții de atunci, se simt vinovați?",
"body": "În mai 2023, timp de trei săptămâni, în jur de 150.000 de profesori au ieșit în stradă și au cerut salarii mai mari și un principiu clar care să stea la baza noii grile de salarizare pentru învățământ: profesorul debutant să primească un salariu net egal cu salariul mediu brut pe economie. La acel moment, profesorii au fost îmbunați cu majorări de etapă, dar mai ales cu promisiuni. Iar cea mai arzătoare dorință, pragul salariului debutantului, ar fi trebuit să fie îndeplinită în 2024, odată cu noua lege a salarizării care nu s-a mai făcut. E 2026 și profesorii solicită același lucru, iar miniștrii de acum le spun același lucru ca cei de atunci: nu avem suficienți bani, nu acum. Cotidianul a încercat să ia legătura cu responsabilii din 2023 pentru a-i întreba dacă se simt vinovați.\n\n\"Ne aflăm într-un moment în care fiecare zi de întârziere poate afecta viitorul unei generații întregi de copii. Sute de mii de elevi și părinții lor trăiesc în continuare cu teama că nu își vor putea da examenele. Acest lucru trebuie să înceteze.\n\nMi-am luat astăzi angajamentul alături de liderul PNL, Nicolae Ciucă, că viitorul Guvern va pune în aplicare creșterea salariilor din Educație având ca bază creșterea salariului profesorului debutant/ asistentului universitar la nivelul salariului mediu brut pe economie.\n\nÎn ședința de Guvern de mâine, acest angajament va fi transpus sub forma unui Memorandum care consfințește decizia acestei guvernări de a pune Educația în centrul politicilor sale publice\", își asumau în iunie 2023 liderii Coaliției, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.\n\nPromisiunile aveau scopul de a-i liniști pe profesorii care în mai 2023 au ieșit în stradă în una dintre cele mai mari acțiuni de protest din învățământ din țara noastră.\n\nCe au cerut profesorii\n\nÎn timpul grevei generale din mai - iunie 2023, profesorii au solicitat inițial o majorare salarială de 25% pentru tot personalul din educație și adoptarea unui principiu clar: salariul profesorului debutant să fie egal cu salariul mediu brut pe economie.\n\nAu solicitat și acordarea primei tranșe de majorare salarială (50% din creșterea salarială prevăzută de noua lege a salarizării) de la 01.01.2024.\n\nCe și-a angajat Guvernul\n\nGuvernul condus de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu a motivat că nu poate acorda integral și instantaneu toate măririle solicitate, deoarece există riscul de a dezechilibra întregul buget de stat și de a arunca țara într-o criză economică profundă.\n\n\"În acest moment, făcând apel la rațiunea tuturor cadrelor didactice nu ne putem asuma să dezechilibrăm tot bugetul de stat\", a argumentat premierul Nicolae Ciucă.\n\nAșadar, și-au asumat, prin textul OUG 57/2023 că viitoarea grilă din învățământ se va baza pe principiul ca salariul profesorului debutant să fie egal cu salariul mediu brut pe economie. În 2023, salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului era de 6.789 de lei (aproximativ 4.000 de lei net).\n\n(Pentru anul 2026, salariul mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, este de 9.192 de lei)\n\nSindicatele au cerut ca această grilă să se aplice integral și imediat. Guvernul a promis că o va acorda, dar pentru a nu încărca bugetul, eșalonat în trei tranșe (începând cu 1 ianuarie 2024), prima tranșă fiind de 50% din diferența totală.\n\n* (3) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic din sistemul de învățământ de stat beneficiază, începând cu 1 ianuarie 2024, de 50% din diferența stabilită între salariul de bază aflat în plată și salariul de bază stabilit prin grila de salarizare în vigoare la 1 ianuarie 2024\".\n\nCe li s-a acordat\n\n* Mărirea de urgență de 1.000 de lei brut s-a acordat imediat, începând cu luna iunie 2023.\n\n* Tranșele de măriri din 2024: Guvernul s-a ținut de cuvânt cu privire la calendarul intermediar de creșteri. Prin ordonanțele din iarna lui 2023, profesorii au primit majorări salariale etapizate în ianuarie și iunie 2024, acoperind o creștere medie brută de peste 20%.\n\n* Primele anuale pe card: Banii europeni promiși pentru profesori (1.500 de lei net/an) și personalul administrativ (500 de lei net/an) au fost virați pe cardurile educaționale conform graficului, în fiecare toamnă.\n\nLegea salarizării nu a mai venit\n\nCoaliția Nicu și Marcel a avut pe masă două proiecte cu impact bugetar major atunci, mărirea pensiilor din sistemul public, prin celebra recalculare care a dus la majorarea a peste 80% din pensii, și legea salarizării unitare. Nu puteau fi făcute amândouă, fiindcă am fi ajuns în incapacitate de plată. Așa că, dintr-un calcul de oportunitate la vot, s-au ales pensiile.\n\nGuvernul Ciolacu a renegociat oficial Planul Național de Redresare și Reziliență. În urma acestui acord, Comisia Europeană a acceptat ca România să decupleze legea salarizării de cererile de plată imediate și să mute jalonul reformei în anul 2025 (cererea 4).\n\nCiolacu recunoaște că a fost vorba de un calcul electoral: \"Dacă aș fi un om politic inconștient, aș face o lege a salarizării în perioada alegerilor. Dați-mi voie să nu fiu\", a spus el în ianuarie 2024.\n\nProblemele cu deficitul, iar o piedică. Austeritatea din 2025\n\nDupă cum știm, anul 2025 a fost marcat de măsuri fiscal-bugetare severe menite să reducă deficitul mare al României. Legea salarizării nu a putut fi făcută nici anul trecut.\n\nIar pentru a se încadra în cerințele stricte ale Comisiei Europene, Executivul a înghețat cheltuielile cu personalul. În loc de majorări, în sistem s-au implementat comasări de școli, măriri de norme didactice și reduceri de posturi administrative pentru a face economii. Ceea ce a dus din nou la proteste și chiar la demisia ministrului Educației, Daniel David.\n\nLegea salarizării, abia acum negociată. Nici de această dată nu sunt bani\n\nȘi ajungem în anul 2026, când pe ultima sută de metri înainte de închiderea PNRR, Guvernul, Parlamentul și Administrația Prezidențială lucrează la aceeași Lege a salarizării de mult promisă.\n\nȘi azi, profesorii cer să li se dea ce li s-a promis atunci.\n\n\"Nu putem sta la masa unor negocieri false. Actualul proiect de lege încalcă flagrant tocmai actele normative adoptate de Executiv odată cu finalizarea grevei generale din 2023\", au transmis sindicatele.\n\nNumai că guvernanții de acum argumentează imposibilitatea de a le da cadrelor didactice ce vor prin \"greaua moștenire\". Ei spun că Ciucă și Ciolacu au promis imposibilul.\n\n\"Într-un fel, eu înțeleg poziția domniilor lor, care spun mereu, educația a fost lăsată la coadă și mereu alte sisteme au fost prioritare. Și iată ce se întâmplă. Iată niște consecințe în societate. Pe de altă parte, oricât de important ar fi un domeniu, guvernanții lucrează cu constrângerile bugetare pe care le au\", a spus pentru Cotidianul chiar consilierul prezidențial pe probleme economice al lui Nicușor Dan, Radu Burnete.\n\nLi se promite iar etapizarea\n\nMinistrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, transmite că resursele necesare pentru aplicarea grilei din 2023 nu pot fi asigurate pentru anul 2027, iar varianta analizată acum este ca majorarea să fie acordată începând cu 2028. Guvernul poate aloca pe Legea salarizării 3 miliarde de lei pentru profesori, în timp ce solicitările lor se ridică la 8.\n\n\"Educația a avut o grevă în 2023 și i s-a promis prin OUG că salariul debutantului din învățământul preuniversitar va fi salariul mediu brut pe economie. Nu am putut să punem pe masă o astfel de alocare, pentru că nu am avut resursele. Încercăm să vedem dacă putem să oferim această creștere începând cu 2028\", declarat ministrul.\n\n\"Principiul eșalonării e unul păgubos\"\n\nChiar consilierul președintelui, care ia parte la discuțiile despre salarizare, admite că etapizarea e un instrument periculos.\n\n\"Probabil că, în următorii ani, aceste resurse ar putea fi acolo, dar principiul ăsta al eșalonării este unul foarte păgubos. Gândiți-vă că ei deja sunt în a nu știu câta situație în care li se promit niște grile, urmând a intra în vigoare cândva în viitor, nu? De câți ani de zile spunem că o să alocăm 6% din PIB pentru educație și tot prorogăm acest termen?\", a afirmat el.\n\nA cui e vina? Reacțiile liderilor de atunci\n\nCotidianul a încercat să-i contacteze pe principalii actori politici de la acea vreme, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Marius Budăi, ministru al Muncii atunci, pentru a îi întreba dacă se consideră vinovați și dacă au promis prea mult. Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu nu au răspuns apelului nostru.\n\nCe spune Marius Budăi\n\nFostul ministru al Muncii spune pentru Cotidianul că nu a fost doar o promisiune electorală, ci rezultatul unei crize reale din educație, al unei greve generale. Budăi transmite că-și asumă acel angajament, dar recunoaște că statul nu l-a respectat.\n\n\"Da, am susținut acel angajament și mi-l asum. Și astăzi consider că a fost corect să spunem atunci că educația trebuie să fie o prioritate și că profesorii trebuie să aibă o perspectivă clară de creștere a veniturilor.\n\nDacă mecanismul convenit atunci nu este dus până la capăt în actuala propunere de lege, problema nu este că dascălilor noștri li s-a promis \"prea mult\", ci că statul nu-și respectă integral propriul angajament\", a spus el pentru Cotidianul.\n\n\"Să nu căutăm vinovații\"\n\nFostul ministru al Muncii mai spune că angajații din sistemul public trebuie să poată avea încredere în stat. Budăi vede soluția tot printr-o etapizare, așa cum promisese și Guvernul din care a făcut parte.\n\n\"În ceea ce mă privește, îmi asum ceea ce am susținut și ceea ce am făcut în perioada în care am avut responsabilități guvernamentale și nu cred că trebuie să transformăm acum această discuție într-o căutare de vinovați pentru faptul că profesorii cer respectarea unor drepturi și a unor angajamente deja asumate.\n\nȘi mai este un lucru important: o lege a salarizării nu poate fi construită doar în funcție de cât de convenabil este pentru buget într-un anumit moment. Ea trebuie să ofere predictibilitate. Dacă statul spune unui angajat din sistemul public: \"aceasta este grila, acesta este parcursul și acesta este nivelul de salarizare la care vei ajunge\", acel angajat trebuie să poată avea încredere că statul își respectă cuvântul.\n\nEvident că orice creștere salarială trebuie raportată la realitățile economice și bugetare, dar nu cred că soluția serioasă este să spunem pur și simplu că \"nu sunt bani\" și să închidem discuția.\n\nActualul Guvern are obligația să vină cu un calendar realist și transparent, care să arate cum poate fi pusă în aplicare grila, etapizat, ținând cont de posibilitățile reale ale bugetului\", a zis el.\n\nBudăi reproșează ce a făcut și Guvernul său\n\nPe de altă parte, Marius Budăi se întreabă de ce dacă Executivul din 2023 și-a asumat această grilă, profesorii ar trebui să sufere azi din cauza lipsei banilor. Însă fix același lucru l-a făcut și Guvernul din care a făcut parte. A motivat prin lipsa banilor și nici măcar nu a mai venit cu Legea salarizării.\n\n\"Nu cred că profesorii cer ceva exagerat atunci când cer predictibilitate și respectarea unui angajament.\n\nȘi, până la urmă, aici este întrebarea esențială: dacă în 2023 statul a considerat că această grilă este necesară și și-a asumat-o, de ce astăzi profesorii ar trebui să fie cei care plătesc prețul pentru dificultățile bugetare ale statului?\n\nEducația nu poate fi tratată ca o cheltuială pe care o reducem ori de câte ori apar probleme la buget. Dacă vrem profesori buni, dacă vrem să păstrăm oamenii în sistem și dacă vrem performanță în educație, trebuie să existe și o salarizare predictibilă și decentă.\n\nNu cred că în 2023 s-a promis prea mult. Cred că astăzi se riscă prea mult: încrederea profesorilor în cuvântul statului\", a zis el.",
"source": {
"uri": "cotidianul.ro",
"dataType": "news",
"title": "Cotidianul RO"
},
"authors": [
{
"uri": "elena_crangasu@cotidianul.ro",
"name": "Elena Crangasu",
"type": "author",
"isAgency": false
}
],
"concepts": [
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ciucă",
"type": "wiki",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Nicolae Ciucă"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Marcel_Ciolacu",
"type": "wiki",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Marcel Ciolacu"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_leu",
"type": "wiki",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Romanian leu"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Economy",
"type": "wiki",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Economy"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Cotidianul",
"type": "wiki",
"score": 4,
"label": {
"eng": "Cotidianul"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Government",
"type": "wiki",
"score": 4,
"label": {
"eng": "Government"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/National_Liberal_Party_(Romania)",
"type": "org",
"score": 3,
"label": {
"eng": "National Liberal Party (Romania)"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Great_Depression",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Great Depression"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Star",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Star"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Prime_minister",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Prime minister"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Trade_union",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Trade union"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/European_Commission",
"type": "org",
"score": 3,
"label": {
"eng": "European Commission"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Romania",
"type": "loc",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Romania"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Romania"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Executive_(government)",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Executive (government)"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Strike_action",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Strike action"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Europe",
"type": "loc",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Europe"
},
"location": null
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Politician",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Politician"
}
},
{
"uri": "http://ro.wikipedia.org/wiki/Budăi,_Taraclia",
"type": "loc",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Budăi, Taraclia"
},
"location": null
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Nicușor_Dan",
"type": "person",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Nicușor Dan"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Legea",
"type": "org",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Legea"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Instrument",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Instrument"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Realism_(arts)",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Realism (arts)"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Calendar",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Calendar"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/U.S._state",
"type": "loc",
"score": 1,
"label": {
"eng": "U.S. state"
},
"location": null
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Gross_domestic_product",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Gross domestic product"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/State_(polity)",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "State (polity)"
}
}
],
"categories": [
{
"uri": "news/Politics",
"label": "news/Politics",
"wgt": 88
},
{
"uri": "iptc/economy,_business_and_finance",
"label": "iptc/economy, business and finance",
"wgt": 75
},
{
"uri": "iptc/politics_and_government",
"label": "iptc/politics and government",
"wgt": 74
},
{
"uri": "iptc/labor",
"label": "iptc/labor",
"wgt": 82
}
],
"image": "https://www.cotidianul.ro/wp-content/uploads/2030/08/WhatsApp-Image-2026-08-14-at-14.37.43.jpeg",
"eventUri": null,
"sentiment": null,
"wgt": 524628076,
"relevance": 1
},
{
"uri": "9434474783",
"lang": "ron",
"isDuplicate": false,
"date": "2026-08-17",
"time": "02:00:02",
"dateTime": "2026-08-17T02:00:02Z",
"dateTimePub": "2026-08-17T01:51:49Z",
"dataType": "news",
"sim": 0,
"url": "https://playtech.ro/2026/creierul-poate-pastra-amintirile-chiar-si-dupa-pierderea-a-peste-jumatate-dintre-conexiunile-neuronale-arata-un-nou-studiu/",
"title": "Creierul poate păstra amintirile chiar și după pierderea a peste jumătate dintre conexiunile neuronale, arată un nou studiu",
"body": "Una dintre cele mai interesante descoperiri ale studiului a fost legată de capacitatea creierului de a reconstrui structurile eliminate.\n\nPeste 80% dintre spinii dendritici care au dispărut în timpul hibernării au reapărut ulterior exact în aceleași poziții.\n\nAceastă observație sugerează că dispariția unor conexiuni neuronale nu înseamnă neapărat pierderea definitivă a informațiilor.\n\nMai mult decât atât, cercetătorii au identificat o categorie specială de conexiuni între neuronii implicați în stocarea amintirilor. Aceste conexiuni erau grupate în structuri organizate spațial și prezentau o rezistență mult mai mare la modificările produse în timpul hibernării. Practic, anumite rețele neuronale au rămas aproape intacte, în ciuda remodelării masive a creierului.\n\nAmintirile nu sunt stocate într-o singură conexiune neuronală\n\nMult timp, teoria dominantă a fost că amintirile depind în principal de puterea unor conexiuni individuale dintre neuroni.\n\nNoul studiu propune o interpretare diferită. Cercetătorii susțin că informațiile ar putea fi stocate într-o rețea complexă de conexiuni, organizată sub forma unor grupuri specializate de neuroni. Structura, denumită engramă sinaptică, pare să funcționeze ca o hartă biologică a memoriei.\n\nAtunci când cercetătorii au provocat pierderea sinapselor printr-o metodă diferită, care afecta și memoria, această organizare specifică a fost distrusă. În schimb, în timpul hibernării artificiale, arhitectura rețelei a rămas funcțională.\n\nDescoperirea sugerează că stabilitatea memoriei nu depinde exclusiv de existența fiecărei conexiuni individuale, ci de modul în care acestea sunt organizate în ansamblul rețelei neuronale.",
"source": {
"uri": "playtech.ro",
"dataType": "news",
"title": "PLAYTECH.ro"
},
"authors": [
{
"uri": "iulia_kelt@playtech.ro",
"name": "Iulia Kelt",
"type": "author",
"isAgency": false
}
],
"concepts": [
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Neuron",
"type": "wiki",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Neuron"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Brain",
"type": "wiki",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Brain"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Artificial_neural_network",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Artificial neural network"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Synapse",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Synapse"
}
}
],
"categories": [
{
"uri": "iptc/science_and_technology/biomedical_science",
"label": "iptc/science and technology/biomedical science",
"wgt": 86
}
],
"image": "https://playtech.ro/wp-content/uploads/2026/08/studiu-Descoperire-despre-amintiri-si-creier.jpg",
"eventUri": null,
"sentiment": null,
"wgt": 524628002,
"relevance": 1
},
{
"uri": "9434469464",
"lang": "ron",
"isDuplicate": false,
"date": "2026-08-17",
"time": "01:47:35",
"dateTime": "2026-08-17T01:47:35Z",
"dateTimePub": "2026-08-17T01:46:41Z",
"dataType": "news",
"sim": 0,
"url": "https://www.mediafax.ro/economic/pretul-petrolului-stagneaza-pe-fondul-tensiunilor-sua-iran-traficul-petrolier-prin-stramtoarea-ormuz-incetineste-23791549",
"title": "Prețul petrolului stagnează pe fondul tensiunilor SUA-Iran. Traficul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz încetinește",
"body": "Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 20 de cenți, sau 0,2%, până la 88,72 dolari pe baril la ora 23:50 GMT, în timp ce contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate (WTI) au scăzut cu 5 cenți, până la 82,35 dolari pe baril.\n\nAmbele contracte au crescut cu peste 5% săptămâna trecută, după atacurile asupra unor petroliere operate de Abu Dhabi National Oil Company (ADNOC) în Strâmtoarea Ormuz și asupra unei rafinării Saudi Aramco, potrivit Reuters.\n\nÎn weekend, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat că Iranul nu a decis să reia negocierile cu SUA, în timp ce Donald Trump le-a cerut americanilor să accepte prețuri ușor mai mari la benzină cât timp conflictul continuă.\n\n\"Situația actuală rămâne neschimbată. Ambele părți rămân ferm pe poziții, iar piața evaluează riscul unei restrângeri a ofertei în raport cu siguranța oferită de soluțiile alternative și alte canale informale\", a declarat Tony Sycamore, analist de piață.\n\nTransportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a încetinit în weekend, potrivit datelor publicate luni, după atacurile asupra petrolierelor. Cinci nave comerciale au traversat strâmtoarea sâmbătă, în timp ce pentru duminică nu a fost înregistrată nicio traversare, potrivit datelor de monitorizare a navelor furnizate de Kpler. În weekendul anterior, 31 de nave traversaseră strâmtoarea.\n\nEmiratele Arabe Unite au acuzat Iranul că a atacat vineri o a treia navă operată de ADNOC, care traversa strâmtoarea, a relatat agenția de presă de stat WAM. Emiratele acuzaseră Iranul și pentru alte două incidente care au implicat nave ADNOC în strâmtoare, joi seară.",
"source": {
"uri": "mediafax.ro",
"dataType": "news",
"title": "Mediafax.ro"
},
"authors": [
{
"uri": "alexandra_valentina_dumitru@mediafax.ro",
"name": "Alexandra-Valentina Dumitru",
"type": "author",
"isAgency": false
}
],
"concepts": [
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Petroleum",
"type": "wiki",
"score": 5,
"label": {
"eng": "Petroleum"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Strait_of_Hormuz",
"type": "wiki",
"score": 4,
"label": {
"eng": "Strait of Hormuz"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/United_States_dollar",
"type": "wiki",
"score": 4,
"label": {
"eng": "United States dollar"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/United_States",
"type": "loc",
"score": 4,
"label": {
"eng": "United States"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "United States"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Oil_tanker",
"type": "wiki",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Oil tanker"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Texas",
"type": "loc",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Texas"
},
"location": {
"type": "place",
"label": {
"eng": "Texas"
},
"country": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "United States"
}
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Iran",
"type": "loc",
"score": 3,
"label": {
"eng": "Iran"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "Iran"
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Abu_Dhabi_National_Oil_Company",
"type": "org",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Abu Dhabi National Oil Company"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Saudi_Aramco",
"type": "org",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Saudi Aramco"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Gasoline",
"type": "wiki",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Gasoline"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Donald_Trump",
"type": "person",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Donald Trump"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Abu_Dhabi",
"type": "loc",
"score": 2,
"label": {
"eng": "Abu Dhabi"
},
"location": {
"type": "place",
"label": {
"eng": "Abu Dhabi"
},
"country": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "United Arab Emirates"
}
}
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Sycamore",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Sycamore"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Strait",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Strait"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Ship",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Ship"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/Reuters",
"type": "wiki",
"score": 1,
"label": {
"eng": "Reuters"
}
},
{
"uri": "http://en.wikipedia.org/wiki/United_Arab_Emirates",
"type": "loc",
"score": 1,
"label": {
"eng": "United Arab Emirates"
},
"location": {
"type": "country",
"label": {
"eng": "United Arab Emirates"
}
}
}
],
"categories": [
{
"uri": "news/Business",
"label": "news/Business",
"wgt": 99
},
{
"uri": "iptc/economy,_business_and_finance/market_and_exchange",
"label": "iptc/economy, business and finance/market and exchange",
"wgt": 52
},
{
"uri": "iptc/economy,_business_and_finance/products_and_services/energy_and_resource",
"label": "iptc/economy, business and finance/products and services/energy and resource",
"wgt": 98
}
],
"image": "https://www.mediafax.ro/wp-content/uploads/2026/08/8138064-mediafax_foto-abacapress_hepta-scaled.jpg",
"eventUri": null,
"sentiment": null,
"wgt": 524627255,
"relevance": 1
}
],
"totalResults": 145865,
"page": 1,
"count": 10,
"pages": 14587
}
}